joi, ianuarie 16, 2025
spot_img

CFR SA, asalt asupra proprietăților private în Portul Constanța

  1. Compania CFR SA și contractorii acesteia, firmele BAWI și Swietelsky, au ajuns să distrugă proprietăți în Portul Constanța, în numele unor așa-zise lucrări de modernizare a infrastructurii feroviare. Documentele consultate arată că liniile propriu-zise sunt în proprietatea CFR SA, dar platformele portuare sunt ale operatorilor portuari. Aceștia nici măcar nu au fost înstiințați de începerea lucrărilor.

Mai multe documente apărute recent în spațiul public demonstrează ilegalitatea lucrărilor demarate de CFR SA în Portul Constanța la danele 20 și 21, operate de compania Romned Port Operator. CFR SA nu deține proprietatea platformei portuare pe care se fac lucrările, fapt pe care îl și recunoaște. Pentru a face lucrări de construcție, orice firmă sau persoană privată trebuie să dețină acte care să probeze dreptul său asupra terenului pe care construiește. Poate fi vorba de acte de proprietate asupra acestuia, drepturi de superficie sau concesiune asupra terenului. Pe lângă acestea este necesar și un proiect care să stea la baza lucrărilor. În cazul portului CFR a pretins că face doar întreținere de linii fapt care ar scuti CFR de nevoia unei autorizații de construire. Lucrările sunt însă pentru înlocuiri de linii și necesită deci autorizații.

Mai mult, compania BAWI a demarat lucrările fără a ști care e proprietarul platformei pe care le făcea.

„La momentul începerii lucrărilor nu am avut cunoștință cine este proprietarul platformei portuare, având amplasamentul predat liber de sarcini”, afirmă oficialii fimei BAWI, într-un proces-verbal întocmit la data de 18 august. Mai precis, firma constructoare nu știa a cui e platforma pe care făcea lucrarea și s-a bazat pe CFR SA care i-a comunicat că terenul e liber de sarcini.

CFR SA, lucrări în absența proiectului inițial

Cât privește CFR SA, aici bezna e și mai mare. În același act, proces-verbal din data de 18 august, CFR SA cere firmei Romned, nici mai mult, nici mai puțin, proiectul de realizare a danelor 20-21 în vederea realizării lucrărilor de refacere în integralitate a platformelor. Proiectul a fost realizat 1965. Adică, CFR SA s-a apucat să facă lucrările fără a avea la bază proiectul inițial, ceea ce reprezintă iarăși un semn de întrebare privind documentația tehnică ce ar trebui să stea la baza lucrărilor.

Potrivit caietului de sarcini, lucrările au demarat drept lucrări de întreținere, însă au ajuns să fie lucrări de construire în toată regula, executate fără autorizație de construire, in absența unui proiect.

În documente emise, CFR SA  recunoaște că nu are cunoștință de regimul legal al terenurilor pe care face lucrările. „La acest moment subscrisa neavând la cunoștință de natura juridică a așa-zisei platforme a Romned Port Operator… Nu avem cunoștință dacă deține vreun titlu de proprietate valabil și opozabil terților, probabil acest lucru va fi stabilit în cadrul actiunii de fond”, scriu reprezentanții CFR SA într-o întâmpinare adresată instanțelor de judecată din Constanța.

Totuși, în 2002 cu ocazia unui litigiu cu o altă firmă privată, Societatea Management Feroviar (actualmente parte a CFR SA) comunica Tribunalului Constanța faptul că „proprietar al platfomei în litigiu dintre cele două societăți este Romned”.

Ceea ce arată o situație demnă de „noaptea minții” este pretenția CFR SA că a construit linii nu pe platforma Romned Port Operator, ci pe un teren al statului, și anume al Portului Constanța, care s-ar găsi sub platformă. „Fixarea liniei pe terenul concesiune APMC peste care Romned susține că are o platformă, deci vorbim despre platforma de deasupra terenului aflat în concesiunea APMC și sub linia de cale ferată aflat în lucrări de reparații nu avem la cunoștință ce regim juridic comportă aceasta platformă sau dacă pârâtul deține acte doveditoare că are acest drept. Așadar, zice CFR SA, nu linia se construiește pe platforma Romned, ci platforma se găsește sub linia construită pe terenul Portului Constanța.

Teren care, explică reprezentanții Romned, nici nu există, căci o dană, o platformă portuară, este o construcție hidrotehnică, teritoriu cucerit asupra mării.

Plângere penală contra CFR

După cum a relatat aici Club Feroviar, compania CFR SA, alături de constructorii Swietelsky și BAWI, tulbură posesia și afacerile unor operatori portuari din Portul Constanța. CFR SA are lucrări de înlocuire a liniilor care practic blochează operarea platformelor portuare aflate în proprietatea unor agenți economici. Situația a ajuns în atenția Poliției Transporturi, iar CFR SA s-a ales cu dosar penal în Portul Constanța.

Compania CFR SA a demarat lucrări în portul Constanța fără respectarea proiectelor tehnice inițiale realizate de firma de proiectare în domeniul transporturilor, IPTANA, lucrări care sunt total inutile și care au loc pe platfome portuare deținute de agenți economici din port. Nesocotind proiectele inițiale, CFR SA și Swietelsky au supraînălțat liniile, au depozitat gunoaie și materiale de construcții fix pe platformele portuare și în ușile magaziilor operatorilor privați. Deși este proprietara platformei de pe danele 20 și 21, firma Romned Port Operator și probabil și alte firme se văd acum în imposibilitatea utilizării bunurilor ei.

Modernizare cu forța

În mod abuziv, fără nicio informare, Swietelsky și CFR SA au pătruns pe platformele portuare ale danelor 20 și 21 pentru a construi două linii lungi de câteva sute de metri fiecare. Proiectul inițial, făcut de IPTANA, a prevăzut, de altfel, ca în oricare port al lumii, linii îngropate astfel încât pe platforme să poată circula diferite utilaje fără a fi stânjenite de calea ferată supraînălțată. În loc de linii îngropate au rezultat linii supraînălțate care împiedică desfășurarea activităților comerciale. Mai mult, solicitată, CFR SA refuză prezentarea publică a proiectului pe motiv de secret comercial.

Dosar penal în Portul Constanța

„El trebuia să ne anunțe, să vină să arate un proiect de refacere, că vin să înlocuiască. Conform proiectului IPTANA, trebuia refăcut totul în caracteristicile în care au fost proiectate. Platformele portuare nu sunt cum construiesc ei cale ferată în câmp, platforma portuară trebuie să reziste la 5 tone/mp, să fie la același nivel ca să mă pot deplasa cu utilajele portuare, ca să nu mai întrebăm de ce fac ei două linii de cale ferată. Proiectul a fost făcut în 1910 de Saligny. Pe vremea aia erau o mie de docheri la un vapor, se puneau pasarele de lemn și din vagoane se căra cu spatele până pe vapor. Platforma aceea are 8,5 metri lățime, dacă eu bag două șiruri de vagoane, între ele rămane maximum un metru”, spune Sorin Greavu, director general Romned.

Executor judecătoresc: Respectivele magazii și platforme nu mai pot fi exploatate

Situația este confirmată de către executorii judecătorești. „Am constatat faptul că aceste lucrări au fost realizate prin dezafectarea platformei portuare și fundațiile portuare (…) cu ocazia dezafectării au fost eliminate și parțial distruse elementele de canalizare, de preluare a apelor pluviale (…) am constatat depozitate căile de rulare ale macaralelor proprietatea petentei”, arată executorul judecătoresc Stoica Constantin Adrian, care a făcut o inspecție la fața locului. În raportul întocmit, el menționează gunoi împrăștiat pe platformă, vegetație tăiată depozitată pe aceasta, precum și traversele noi ce urmează a fi montate și piatra cubică împrăștiate pretutindeni. Procesul-verbal întocmit arată imposibilitatea intrării în magaziile companiei pentru că zonele de acces sunt blocate de materiale de construcții și deșeuri.

IN THE SPOTLIGHT

Rușine! Numărul de km de cale ferată modernizată în 35 de ani, la jumătate față de cel al autostrăzilor

Anul 2025 a început cu un record negativ pentru transportul feroviar în comparație cu cel rutier: numărul de km de cale ferată modernizată este...

Ultimele Articole