CFR Călători intenţionează să achiziţioneze firma SIRV Titu de la compania Astra Vagoane Călători, care, unificată cu SCRL Braşov, să devină o întreprindere de reparaţii de material rulant cu acţionariat deţinut 100% de transportatorul feroviar de călători cu capital de stat. Reprezentanți ai Astra Vagoane Călători spun însă că au primit o scrisoare în acest sens de la CFR Călători acum șase luni, că firma de stat a fost invitată la discuții și că de atunci nu a mai zis nimic.
Lucrurile se mișcă și merg în direcția bună, iar greutățile sunt depășite, pare a fi mesajul pe care șeful CFR Călători, Traian Preoteasa, a încercat să îl comunice parlamentarilor care l-au invitat marți la discuții. Managerul unei companii ce va obține anul acesta pierderi record, cu o calitate slabă a serviciilor penalizată inclusiv de Protecția Consumatorului și cu locomotive care iau foc din senin, Preoteasa le-a vorbit parlamentarilor în termeni de expert despre OUG de restructurare a debitelor, planuri de insolvență, achiziții strategice.
La acest ultim capitol, Preoteasa a menționat intențiile sale de achiziție a SIRV Titu, întreprindere de reparat vagoane deținută de Astra Vagoane Călători.
„Am demarat în premieră achiziţionarea de la un operator privat a unui atelier de reparaţii, să nu mai depindem la reparaţii de întreprinderile reparatoare, măcar pe controlul preţurilor. Intenţionez să achiziţionez SIRV Titu de la Astra Arad. Suntem în proces de evaluare şi, unificată cu SCRL Braşov, să fie o întreprindere de reparaţii material rulant cu acţionariat CFR Călători 100%”, a declarat marţi directorul general al companiei, Traian Preoteasa, în cadrul audierilor care au avut loc în Comisia pentru Transporturi din Camera Deputaţilor.
Ce are în cap Preoteasa
Planurile sunt destul de ambițioase și cumva viclene. În curând, Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) va demara un proiect de modernizarea a 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători, de conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori și de modernizarea a 139 vagoane de călători.
Proiectul ARF este unul aberant, cum, după cum am mai explicat, România este singura țară UE care achiziționează centralizat material rulant și servicii de reparare a acestuia. Cum împărțirea se face de către ARF, CFR Călători speră să ia, nu partea leului, ci totul din programul PNRR de modernizare locomotive și vagoane.
Practic, ar fi vorba de o infuzie mascată de capital în CFR Călători cu fonduri publice.
Valorile vehiculate de Preoteasa coincid cu cele din proiectul PNRR. Operatorii privați nu mai au nicio șansă în urma afacerii ARF-CFR Călători.
CFR Călători are în dotare 1.400 de vagoane şi 1.000 de locomotive. „Avem alocaţi prin PNRR 210 milioane de euro (care noi? statul român, CFR Călători, ARF? – n.red.) pentru modernizări care se vor face exclusiv pentru CFR Călători (orice operator va putea acuza statul român la Comisia Europeană de ajutor de stat ilegal – n.red.). Partea de achiziţii se va face de către ARF, iar 210 milioane de euro vor fi alocaţi pentru modernizarea a 139 de vagoane, 55 de locomotive electrice şi 20 de locomotive hidraulice, trecerea pe parte electrică pentru manevră (susținerea de către o autoritate publică a unor costuri ce ar trebui să revină și sunt in interesul unui operator din piață este deasemenea ajutor de stat – n.red.). Capacitatea de reparaţii a fabricilor în România a scăzut foarte mult tocmai din cauza nefinanţării CFR Călători şi a imposibilităţii de a accesa şi ei programe moderne. Sperăm şi suntem convinşi că vom face tot ce putem să acţionăm şi să cheltuim toţi banii şi să facem toate vagoanele. (…) Vom face prin SCRL Braşov 20 de locomotive”, a susţinut şeful CFR Călători.
Preoteasa și SCRL
Cât privește soarta SCRL, Preoteasa a avut grijă să acuze greaua moștenire, mai precis o firmă care s-a ocupat de insolvență și foști directori ai CFR Călători care între 2014 și anul sosirii sale la conducere nu au făcut nimic pentru companie. „Când am venit eu (la conducerea CFR Călători – n. r), la 1 octombrie (2021 – n. r.) era aceeaşi situaţie ca în 2014”.
Preoteasa speră ca SCRL să beneficieze de o eșalonare a datoriilor care i-ar permite să nu plătească dobânzi și penalități. Alte alternative sunt conversia datoriilor în acțiuni (schemă care a fost aplicată, de exemplu la Rompetrol, RAFO sau CFR Marfă) și care poate foarte ușor masca un ajutor de stat și falimentul.
Întrebat despre situaţia SCRL Braşov, şeful CFR Călători a spus că speră la o scoatere controlată din insolvenţă a companiei, cu sprijinul ANAF, şi la o reorganizare a acesteia.
„Din nefericire, SCRL Braşov a avut un program de insolvenţă început în 2014, ca şi la IRLU – compania reparatoare a CFR Marfă, şi, când am venit eu (la conducerea CFR Călători – n. r), la 1 octombrie (2021 – n. r.) era aceeaşi situaţie ca în 2014. Practic, o firmă administrator judiciar, formată din mamă-fiu, fără program de reorganizare, fără tabelul creditorilor. Am avut discuţii destul de aplicate cu ANAF, pentru că este în atributul ANAF să ceară schimbarea administratorului judiciar, şi de la 1 octombrie a fost schimbat acesta. Am avut o primă discuţie cu dânşii pe 3 variante de reorganizare. Una, pe care tot eu am aplicat-o când eram director general la Marfă, la IRLU, şi l-am scos din insolvenţă, este accesarea OUG 6, respectiv pe restructurarea datoriei şi plătită în 7 ani. Doi: conversia în acţiuni a datoriei, care este de 150 de milioane de lei, şi a treia, cea mai dură, care nu convine nimănui: falimentul. Aceste trei variante de lucru. Sperăm să ajungem cu prima variantă, respectiv cu restructurarea datoriei şi plătibilă în 7 ani, ceea ce ar însemna o scoatere controlată din insolvenţă, cu acordul ANAF, şi intrarea pe OUG, după care încercăm un program general de reorganizare a companiei, în care partea de exploatare pe care o are SCRL-ul în fiecare depou din ţară să o trecem la depou, respectiv în CFR Călători, iar unitatea mare a SCRL să rămână împreună – şi am demarat în premieră achiziţionarea de la un operator privat al unui atelier de reparaţii, să nu mai depindem la reparaţii de întreprinderile reparatoare, măcar pe controlul preţurilor”, a pretins Preoteasa.
