spot_img
duminică, noiembrie 28, 2021
spot_img

Cele 20 de luni ale lui Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor

Voci critice de la PSD spun, după votul de luni din parlament privind noul Guvern, că actualul premier, Ludovic Orban, n-a avut niciun proiect memorabil implementat în perioada în care a fost ministru al Transporturilor. Orban a condus destinele acestui minister între aprilie 2007 și decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu II. Tocmai de aceea, Club Feroviar vă prezintă un bilanț al noului premier pe sectorul feroviar din perioda în care Orban conducea ministerul.

Doru Cireașă

respingerea Rovanei Plumb miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

O primă constatare este aceea că mandatul lui Ludovic Orban la Transporturi a fost însoțit de promisiuni privitoare la toate domeniile, fie că vorbim de calea ferată, de metrou sau de ameliorarea situației economice a companiilor subordonate din domeniul căii ferate.

Prezența publică intensă a ministrului Transporturilor a determinat parlamentarii  Opoziției să îi ceară demisia. Una dintre vocile critice la adresa lui Ludovic Orban a fost cea a a Ralucăi Turcan, la acel moment vicepreședinte PDL. Turcan este în prezent prim-vicepreședinte al PNL și deține funcția de vice-premier in actualul Guvern.

„Am solicitat public demisia ministrului Transporturilor, domnul Ludvic Orban pentru ca domnia sa este mult mai preocupat sa taie panglici pe acolo pe unde sunt televiziunile nationale decat sa aiba o viziune de ansamblu si să vadă că sunt drumuri blocate, că sunt judete si orase paralizate din cauza lipsei de responsabilitate si de profesionalism a celor care ar trebui sa se ocupe de infrastructura in Romania”, spunea în septembrie 2007 Raluca Turcan.

Pe partea feroviară ministrul Orban și colaboratorii săi promiteau modernizarea integrală a Coridorului IV feroviar, București – Costanța, legătura feroviară spre Calafat – Vidin și modernizarea Gării de Nord din București. El spunea atunci că a fost identificată 60% din suma necesară finanțării pentru investțtiile din sectorul feroviar. Demnitarul mai spunea că restul investțiilor (40%) va fi asigurat prin capital privat sau credite externe.

Potrivit ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, investițiile urmau să fie orientate prioritar către reabilitarea coridorului paneuropean Curtici-Constanța, către modernizarea parcului de vagoane și managementul traficului feroviar. Orban spunea că în următorii 10 ani vor fi făcute investiții de 10 miliarde de euro pentru coridorul Curtici-Constanța.

Sigur, Orban nu este singurul responsabil pentru neîndeplinirea țintelor mențșionate. El a condus domeniul Transporturior doar 10 luni din cele 120 de luni, scurse de atunci.

Zece ani după, Gara de Nord stă nereabilitată, București – Constanța e reabilitată  iar din Coridorul IV sunt modernizați complet doar 41 de kilometri, între Curtici și Arad (Simeria – Sighișoara fiind aproape definitivat, iar Sighișoara – Brașov, deloc).

În privința lucrărilor de acces feroviar la podul Calafat – Vidin a fost reabilitată o porțiune, însă pe altele, precum Segarcea – Golenți sau Craiova -Segarcea, trenurile merg în continuare cu 30- 70 de kilometri la oră.

Cât privește Gara de Nord urma să fie schimbat radical aspectul gării. „Se va schimba conceptul, astfel incât nu va mai fi doar un terminal, ci si un centru de afaceri si de informare, mai exact un mall”, promitea Septimiu Buzașu, unul dintre secretarii de stat apropiați de Ludovic Orban. De prisos să spunem că Gara de Nord arată exact ca atunci, mai puțin chioșcurile răspândite precum ciupercile după ploaie.

Orban, față în față cu greviștii

În primăvara celui de-al doilea an al său la ministerul Transporturilor, anume 2008, Ludovic Orban a avut de a face cu proteste importante pe calea ferată. Sindicaliștii au cerut majorări importante ale salariilor, însă, după cum a relatat presa la acel moment, majorările acceptate de către Călin Popescu Tăriceanu – premier și Varujan Vosganian, ministru de Finanțe, au fost mult sub ceea ce stabilile Orban cu sindicaliștii. Cel puțin așa spunea el. Aplicarea uui procent de majorare a salariilor la luna decembrie și nu la media intregului an a fost o măsură insuficientă pentru a liniști greviștii.

Situația complicată a dus la declanșarea unei greve spontane. Pentru a o dezamorsa Ludovic Orban  a anunțat  că aceasta este ilegală, a amenințat angajații căii ferate cu excluderea  și concedierea și a dat dispoziție ca în locul d emuncă al greviștilor să se prezinte angajați dispuși să preia sarcinile nemulțumiților. Bilanțul mișcărilor din acele zile a fost de 20.000 de călători afectați , două treimi din trenuri puse pe butuci trei ore şi întârziate faţă de programul normal încă 10 ore. 2.000 de ceferişti au fost ameninţaţi cu sancţiuni administrative – de la plata pabugelor societăţilor CFR, până la desfacerea contractelor de muncă.

Tot la acel moment Ludovic Orban promitea începerea modernizării pentru rețeaua feroviară a coridorului 9 Giurgiu – Pașcani – Ungheni. Zece ani după situația se prezintă cam la fel, fără nici un progres pe Coridorul IX feroviar.

Ministrul Transporturilor de atunci a mai spus că viitoarea guvernare PNL se va ocupa de inelul feroviar al Bucureștiului și că, cât de curând, va fi dată în folosință o linie de tren București – Otopeni.

În ceea ce privea circulația metroului, Orban promitea finalizarea infrastructurii dintre statiile 1 Mai- Laromet – Nicolae Grigorescu, până la șoseaua de centură, plus magistrala 5 Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon.

Un proiect de care ministrul se declara preocupat alături de șeful său, Călin popecu Tăriceanu era cel al unui tren de mare viteză (TGV) care să lege Constanța de granița de vest a țării.

Privatizarea CFR Marfă, alt obiectiv

Cu două luni înainte de a părăsi ministerul, respectiv în octombrie 2008, Orban făcea și strategii privind privatizarea CFR Marfă. Aceasta a demarat de abia cinci ani mai târziu în timpul liberalului Relu Fenechiu, în mandatul premierului Victor Ponta (Ponta II).

Orban a declarat la un summit feroviar că privatizarea urma să demareze în 2009, atunci când urma să se semneze contractul pentru linia de mare viteza care leagă Constanța de Budapesta.
„Suntem în pregătirea caietului de sarcini pentru studiul de fezabilitate și, cel mai probabil, eu nu voi apuca să semnez contractul, dar acesta este posibil să fie semnat la anul. Este nevoie de voința politică pentru realizarea proiectului de privatizare”, a declarat Ludovic Orban. Ministrul a adăugat că așteapta de trei luni și jumătate răspunsul de la Comisia Europeană privitor la strategia privatizării CFR Marfă.

Zece ani mai târziu și aceasta nu este vina exclusivă a actualului premier, CFR Marfă nu numai că nu este privatizată ci se găsește într-o stare dificilă.

Un eșec: pierderea hotelului Astoria

În același mandat al lui Ludovic Orban, Societatea Feroviară de Turism a pierdut Hotelul Astoria de lângă Gara de Nord, printr-un suspect concurs de împrejurări. La conducerea SFT se afla atunci Luminița Gliga, nepoata lui Teodor Atanasiu, la acea vreme mare fruntaș liberal.

Orban a susținut că nu a știu de această afacere și că atunci când a aflat ar fi depus plângere penală împotriva conducerii SFT. Tot el a aruncat vina pe fostul ministrul al Transporturilor Radu Berceanu care ar fi lăsat societatea de turism feroviar cu datorii.

Vagoane noi la CFR Călători

Pe partea de material rulant la calea ferată mandatul lui Ludovic Orban a coincis cu câteva zeci de vagoane noi cumpărate la CFR Călători și cu un număr important de alte vagoane modernizate. Deasemenea, aceia ani au fost ultimii în care CFR Marfă a mai obținut profit, aceasta și pe fondul creșterii economice susținute din perioada respectivă.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole