spot_img
luni, noiembrie 28, 2022
spot_img

Cătălin Drulă își face campanie pe spatele CFR Călători

Absent de vreo săptămână de pe scena publică, fără niciun comentariu pe seama Transporturilor care să îl ajute să rămână în atenția electoratului, fostul ministru USR al Transporturilor, a ieșit public pentru a critica „dezmățul” de la CFR Călători, exprimat în opinia sa prin creșterea pierderilor companiei la un nivel de 650 milioane lei.

Drulă a trecut sub tăcere evoluția costurilor cu energia, cea a inflației, dar și faptul că acum doi ani fostul director general al CFR Călători se lăuda (pentru 2020) cu pierderi de „doar” 550 milioane lei.

Ce a zis Drulă și ce contraargumente sunt

CFR Călători bugetează o pierdere de 650 de milioane lei, faţă de 265 milioane de lei anul trecut, a afirmat joi liderul interimar al Uniunii Salvaţi România, Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, potrivit Agerpres.ro. Ultimul buget rectificat al CFR Călători arată însă pierderi cu 100 de milioane de lei mai mari decât cele menționate de vicepreședintele USR. Potrivit HG929/2021, acestea sunt de 360 milioane lei (pierderi). Cifrele definitive nu sunt însă publice, situațiile CFR Călători urmând să fie auditate.

„După ce anul trecut ne-am luptat să ţinem sub control cheltuielile companiilor de stat, anul acesta vine dezmăţul. Vineri, în şedinţa Guvernului Sărăciei PSD-PNL, Sorin Grindeanu a adoptat bugete pe 2022 la companiile din subordine fără pic de responsabilitate. CFR Călători bugetează o pierdere de 650 de milioane lei, faţă de 265 milioane anul trecut. Creşte numărul de angajaţi cu 500. Are un deficit de lichiditate de 200 de milioane cu tot cu ajutorul de stat recent de 210 de milioane (obţinut pe munca şi discuţia la Comisie făcută de noi anul trecut). Deci, ori intră în incapacitate de plată, ori ne va costa încă 200 de milioane de la bugetul de stat faţă de ce e prevăzut acum”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.

Nota de fundamentare a bugetului pe acest an nu îi dă dreptate. Numărul de salariați nu crește, ci se menține, salariile sunt chiar mai mici. Ce zice proiectul de buget pe 2022:

„Anul 2022- numărul de personal programat la finele anului 2022 de 12.014 salariați, va rămâne același cu numărul de personal programat la finele anului 2021, aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli, prin HG nr.729/2021;

– numărul mediu de salariaţi de 12.000 estimat în anul 2022, va rămâne același cu numărul mediu de salariați, aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2021  prin HG nr.729/2021;

– câștigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform O.G. nr. 26/2013 și Legii anuale a bugetului de stat reprezintă 99,94% din câștigul mediu lunar pe salariat realizat pe anul 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 0,06 %, respectiv de la 6.778,67 lei/persoană (anul 2021) la 6.774,31 lei/persoană (anul 2022)”.

Cătălin Drulă a trecut sub tăcere și cauzele pierderilor în creștere. Astfel, creșterea veniturilor (nu sunt luate în considerare creșterile de tarife la călătoria cu trenul – contrar a ceea ce susține ministrul Grindeanu) este mult mai mică decât cea a cheltuielilor afectate de creșterea costurilor cu utilitățile, energia etc.

Astfel, cauzele creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii sunt următoarele:

– de la data de 1 ianuarie 2022 a crescut cu 3% valoarea  accizei la motorină (de la valoarea de 1.981,75 lei/tonă la valoarea de 2.052,89 lei/tonă), trendul ascendent al cotației FOB – USD care a determinat o creștere a cotației în lei materializată în creșterea prețului  adjudecat pentru achiziția de combustibil;

– impactul asupra prețului de consum al combustibililor a fost potențat de efectul statistic asociat ieșirii din baza de calcul a lunilor de debut ale pandemiei COVID-19, care au fost marcate de prăbușirea prețului petrolului;

– creșterea volumului de activitate a determinat creșterea numarului de tren-km programat;

– creșterea parcului de material rulant va determina creșterea numărului de garnituri de tren, care se va reflecta prin creșterea consumului de combustibil și uleiuri;

– similar, și prețul la uleiuri a înregistrat creșteri semnificative (între 23% și 48%).

Cheltuiala cu energia se va dubla

Cheltuielile cu energia electrică și utilitățile, în valoare de  385.000 mii lei, se compun din:

– cheltuielile cu energia electrică de tracțiune, în valoare de 340.000 mii lei care corespunde  unui consum anual estimativ de 320.000 MWh;

– cheltuielile cu utilitățile – energie electrică, în valoare de 45.000 mii lei.

Față de valoarea preliminată a anului 2021, cheltuiala cu energia electrică de tracțiune a fost fundamentată pentru anul 2022 cu o majorare substanțială de peste 200%, respectiv cu suma de 188.156 mii lei, având în vedere că Societatea Comercială “Electrificare CFR” S.A. – singurul furnizor de energie electrică pentru domeniul feroviar, a comunicat oficial că prețul energiei electrice va crește în anul 2022 cu 198%, altfel spus, va crește de la 532, 99 MWH  la  1.055,46 lei/MWh.

Cheltuielile cu reparatiile și întreținerea, în valoare de  218.000 mii lei, au fost estimate în anul 2022, în creștere cu suma de 78.442 mii lei față de preliminatul/realizatul anului 2021, creștere datorată necesității efectuării unor reparații la materialul rulant motor, având în vedere atât vechimea acestuia, cât și asigurarea condițiilor de calitate, regularitate și siguranță a circulației pe calea ferată.

Bugetul CFR Călători cuprinde și alte motive precum executarea reparațiilor programate la vehiculele cu termenul de scadență depășit, respectiv 600 vehicule (număr în creștere față de 2021), reparațiile care sunt scadente în anul 2022, sunt în număr mai mare decât cele din anul 2021.

Suma bugetată pentru anul 2022, la capitolul „Cheltuieli cu reparații și întreținere”  este de 218.000 mii lei. În același timp au fost programate și reparații de natura investițiilor la materialul rulant, care majorează valoarea de inventar cu suma de 148.462 mii lei.

Cătălin Drulă care, de altfel, ca toți miniștrii și-a trecut apropiații pe listele de plată ale companiilor de stat (detalii aici) plânge de mila acestora. „Peste tot angajări, creşteri de cheltuieli, sinecuri, posturi şi instituţii create pentru clientela de partid. Aceasta este politica PSD-PNL şi a guvernului Ciucă-Iohannis-Ciolacu. O politică fiscală de sărăcire a României şi alimentare a inflaţiei”, a susţinut liderul USR.

Cum a folosit Drulă industria feroviară ca scenă pentru piesa sa de teatru

Useristul este protagonistul uneia dintre cele mai jenante interacțiuni cu operatorii feroviari. În urmă cu doi ani, după un accident feroviar, ministrul a convocat operatorii feroviari pentru a le trage un perdaf public în fața camerelor de luat vederi, chemate special. În cursul întâlnirii ce nu a durat mai mult de zece minute, operatorii feroviari nu au avut posibilitatea de a spune ceva.

„Am mers cu speranța că întâlnirea de vineri 30 iulie a.c., cu domnul ministru Cătălin Drulă, va fi constructivă pentru toate părțile implicate și va constitui un punct de pornire pentru un proiect național pe termen lung, care să crească industria feroviară românească, privată și de stat deopotrivă.

Dezamăgirea ne-a fost mare când am constatat că după o întărziere de 20 de minute, strângeri de mână și prezentări din partea fiecărui participant, toată întâlnirea a durat mai puțin de zece minute, timp în care ne-a spus de cel puțin zece ori că dumnealui “dorește să fie partenerul nostru” și de cel puțin cinci ori că „de astăzi schimbăm foaia” deoarece s-a ajuns la timpul T 0”. Terminând scurt cu un „vă multumesc pentru participare” s-a ridicat și a părăsit sala, pentru a putea, probabil, să ajungă la timp la conferința de presă pe care o convocase”, au menționat participanți la întâlnire.

Revenind la subiectul pierderilor, Cătălin Drulă evită să spună că și în 2020, anterior pandemiei, CFR Călători a plecat la drum cu o pierdere programată de peste 500 de milioane de lei. Dan Costescu, proaspăt numit șef al CFR Călători, menționa că a găsit un buget pe pierdere de peste 600 de milioane de lei, pierderi care, prin propriul său merit, au fost micșorate cu 50 de milioane de lei.

 

Ultimele Articole