CFR Călători a trecut la revoluția IT, însă șefii nu au instruit ceferiștii care ar trebui să se ocupe de această transformare digitală. Cardul TrenPlus în format digital se dovedește a fi o misiune aproape imposibilă pentru angajații care trebuie să-l emită transferând datele de pe suport carton.
Săptămâna trecută, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA a anunțat printr-un comunicat postat pe site-ul propriu că pasagerii au posibilitatea de a opta pentru emiterea ofertei “Card TrenPlus” în format digital, pe suport tip card.
Posesorul unui “Card TrenPlus” în format digital poate achiziționa, în baza acestei oferte, bilete de tren cu reducere de 25% din tariful normal de transport, de la casele de bilete ale CFR Călători și personalul de tren, de la automatele de bilete CFR Călători, unde călătorii vor înscrie atât ID card, cât și CNP-ul, online – pe site www.cfrcalatori.ro sau din aplicația pentru telefoanele mobile „CFR Călători bilete online”, unde călătorii vor înscrie, de asemenea, ID card și CNP. Suportul tip card costă cinci lei, are o valabilitate de patru ani și va fi emis în baza unei cereri completate de către client la casele de bilete din stațiile sau agențiile de voiaj ale CFR Călători.
Oferta TrenPlus există de ani buni, însă până acum ea era valabilă pe baza unei legitimații fizice, imprimate pe carton, emisă de operatorul feroviar de stat. Cum normele CFR Călători specificau clar că acest carton nu trebuie plastifiat, în timp datele imprimate deveneau ilizibile și apăreau problemele.
Pentru cei care au deja cumpărată oferta ”Card TrenPlus” în format fizic pe carton termoreactiv, aceasta poate fi înlocuită, la cerere, cu una în format digital, cu aceleași date de valabilitate, respectiv poate fi încărcată pe acest suport tip card. În caz de pierdere sau furt al cardului, oferta în format digital va fi automat transferată la cumpărarea unui nou suport. Mai multe informații despre ofertă și emiterea cardului sunt disponibile pe site, la secțiunea Trafic Intern/Oferte.
Cardul TrenPlus în format digital, de la teorie la practică
Asta e teoria, numai că, așa cum din păcate ne-am obișnuit în România, practica ne omoară. Posesorul unei astfel de oferte cumpărate la începutul anului pe carton termoreactiv a citit anunțul CFR Călători și a vrut să beneficieze de revoluția IT anunțată de societatea de transport feroviar condusă de Traian Preoteasa.
S-a dus în Gara de Nord din București și a cerut unui casier să-i transfere datele de pe carton pe noul card anunțat cu surle și trâmbițe. Ceea ce la prima vedere ar fi părut a fi o operațiune de rutină s-a transformat într-o așteptare interminabilă în fața ghișeului.
Timp de mai bine de 50 de minute (de la ora 00,12 până la 01,04) s-a încercat transferarea datelor pe cardul pe care pasagerul plătise cinci lei. În spatele ghișeului au venit să-l ajute pe casier alți patru colegi, iar în final s-a prezentat și șefa de tură de la Comercial.
În filmarea atașată puteți vedea doar câteva minute din cele peste 50 în care angajații CFR Călători s-au chinuit fără succes să facă transferul pe card.
”Ne pare rău. Nu ne dă voie, ați văzut că ne-a dat eroare”
Într-un final, angajații CFR Călători adunați ciopor în spatele ghișeului îi transmit pasagerului: ”Ne cerem scuze, ne pare rău. Ieri s-a implementat (sistemul – n.red.) și avem probleme. Nu ne dă voie, ați văzut că ne-a dat eroare. Nu s-a mai făcut transfer până acum, doar s-au emis carduri. Mai veniți o dată mâine la prima oră, după ora 8, ca să vi-l transferăm. Mâine la prima oră, când vine și conducerea, să avem pe cine să sunăm”.
Au recunoscut că sistemul nu le este familiar, deoarece este proaspăt implementat, iar ei nu au fost instruiți corespunzător de către șefii lor.
Cardul TrenPlus în format digital, un serviciu lansat fără instruirea angajaților
Pasagerul s-a conformat și a revenit a doua zi dimineață, când din nou au apărut probleme la transferul de pe suport fizic (carton) pe suport card. De această dată însă, transferul s-a finalizat cu succes după alte mai mult de 20 de minute de așteptare în fața ghișeului. În total, a fost nevoie de 80 de minute și șapte ceferiști.
Un exemplu clasic care ne arată cum firmele de stat nu fac parte din ”țara IT-iștilor”, așa cum este cunoscută România. Și nu din vina angajaților de rând, ci din cea a șefilor care se grăbesc să lanseze un serviciu fără ca în prealabil să-l testeze riguros și să-i instruiască pe angajații care urmează să-l opereze.
