Ministrul Lucian Bode, interpelat de un deputat despre calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea

21 februarie 2020

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica i-a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Lucian Bode, referitoare la calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea.

calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea

”Având în vedere (…) importanța deosebită pe care o are calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea pentru sistemul de transport feroviar al României, precum și angajamentele asumate de către cei care v-au precedat în funcție, vă rog să-mi comunicați dacă între priorităţile Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor se mai regăsesc finalizarea și punerea în funcțiune a acestui obiectiv de investiții și, în cazul în care răspunsul va fi afirmativ, care sunt termenele calendaristice prevăzute pentru proiectare şi execuție”, se arată în interpelarea prezentată de Jurnalul de Argeș.

Parlamentarul amintește faptul că necesitatea construirii acestei conexiuni feroviare a fost evocată pentru prima dată în raportul pe care D. I. Manovici l-a prezentat la 16 iunie 1862 în Camera Deputaților. Proiectul s-a regăsit ulterior în programele naționale de dezvoltare din anii 1919, 1920, 1922 și 1927. Primii pași concreți în realizarea acesteia au fost făcuți în anul 1949, când au început studiile în teren, iar construcția efectivă a început în 1979.

39 km ar trebui să aibă calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea

”Investiție de mare importanță economică și strategică pentru România, având o lungime de 39 km, calea ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea a fost proiectată cu scopul de a se realiza o legătură feroviară rapidă pe traseul București-Pitești-Râmnicu Vâlcea-Sibiu, creându-se o rută alternativă la cea de pe Valea Prahovei. Prin finalizarea acestui important obiectiv de infrastructură feroviară, care face legătura între liniile de cale ferată Pitești-Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea-Sibiu, s-ar scurta de fapt traseul București-Sibiu cu 126 kilometri față de cel actual prin Pitești și Piatra Olt, iar legătura între provinciile istorice Muntenia și Transilvania s-ar face mai rapid și mai eficient, prin traversarea Munților Carpați la o altitudine de doar 420 m, spre deosebire de altitudinea de traversare de 1050 m de la Predeal”, scrie deputatul.

Lucrările de construcție au fost oprite în anul 1989, în condițiile în care acestea erau aproape finalizate. ”După 10 ani de muncă, mai era nevoie de mai puțin de o lună pentru darea efectivă în funcțiune, dar schimbările politice și sociale postrevoluționare au amânat finalizarea acestui important tronson de cale ferată. Între timp, aceasta a fost practic dezafectată. Șinele şi traversele au fost scoase, terasamentele şi lucrările de artă aferente s-au degradat, gara din satul Vâlcele, de la intersecția cu linia Pitești-Curtea de Argeș, construită special pentru acest obiectiv, a ajuns o ruină”, se mai arată în interpelare.