spot_img
miercuri, decembrie 7, 2022
spot_img

Calea Ferată din Moldova, între UE și Eurasia

Aflată la intersecția a doi poli de putere geopolitică și la doi pași de războiul din Ucraina, Republica Moldova continuă procesul de modernizare a căilor ferate. În acest demers, mica țară de la frontiera UE este curtată atât de companii europene, cât și de cele din Eurasia.

Republica Moldova are o populație oficială de doar patru milioane de locuitori, dar în realitate cifra a scăzut cu 1,5 milioane, în special din cauza migrației masive către Europa Occidentală.

În ceea ce privește rețeaua de căi ferate, nici aceasta nu este foarte dezvoltată, ea însumând 1.151 km, din care doar 14 km cu ecartament standard (1435 mm) și restul cu ecartament larg, de tip rusesc (1520 mm). Niciun kilometru nu este electrificat, tracțiunea trenurilor fiind realizată exclusiv cu locomotive diesel.

reorganizarea Ministerului Transporturilor

Această rețea feroviară de mici dimensiuni se află însă într-o avansată stare de degradare, fapt ce a determinat autoritățile de la Chișinău, de-a lungul ultimelor decenii, să facă numeroase proiecte de modernizare. Potrivit Programului de dezvoltare pentru perioada 2018-2030, necesarul total, calculat până în anul 2024, de investiții în infrastructura feroviară a CFM era de 305,9 milioane de euro. Însă, de când a fost întocmit documentul citat și până în prezent, prețurile materialelor și costul forței de muncă a crescut, iar degradarea a continuat, așa că cifra avansată în urmă cu patru ani nu mai este de actualitate.

Însă nu de proiecte duce lipsă mica țară de la granița estică a Uniunii Europene, ci de finanțare. Recent însă, unele proiecte au fost deblocate, iar altele urmează să primească undă verde în perioada următoare. Proiectele de modernizare a căii ferate sunt disputate atât de țări din cadrul Uniunii Europene, care se concentrează pe partea vestică, unde se intenționează trecerea la ecartamant standard, cât și de state din Uniunea Economică Eurasiatică.

Cale ferată modernizată de kazahi cu bani europeni

Un mix între finanțarea din partea instituțiilor europene și tehnologia eurasiatică a fost pus în practică pe primul tronson care a intrat în modernizare. Astfel, în a doua jumătate a lunii mai s-a dat startul lucrărilor în cadrul proiectului de restructurare și restabilire a infrastructurii căii ferate pe tronsonul Tighina (estul țării, pe malul drept al Nistrului, la ”frontiera” cu autoproclamata Republică Transnistreană, controlată de forțe pro-ruse încă de la începutul anilor 1990)-Basarabeasca (centru)-Giurgiulești (sud-vest, la granița cu România și Ucraina).

Este vorba de cel mai mare proiect de reabilitare capitală a unei infrastrucuri feroviare din istoria Republicii Moldova, care se întinde pe o distanță de 233 km, de la Tighina la Giurgiulești, care va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor feroviare, la asigurarea transportului de mărfuri și pasageri, fără restricții de viteză și masă. De asemenea, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a acestui tronson feroviar, va fi posibilă reluarea transportului feroviar de pasageri în sudul țării, care este oprită de ani buni din cauza stării de degradare a infrastructurii, care nu permite asigurarea unei viteze decente de circulație.

Acesta este cel mai aglomerat tronson de cale ferată din Republica Moldova, care asigură tranzitul de mărfuri din România, Ucraina și Federația Rusă. Proiectul de modernizare a acestuia va fi finanțat din resursele oferite de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană, iar lucrările ar urma să fie gata în decurs de trei ani de la semnarea contractului.

„Sperăm că acesta va pune începutul unei serii întregi de proiecte de reconstrucție a infrastructurii feroviare”, a declarat Oleg Tofilat, directorul general al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM). Proiectul prevede lucrări complexe, cum ar fi: înlocuirea șinelor neconfome cu șine sudate continue; realinierea căii ferate pe verticală și longitudinală, care va contribui la creșterea vitezei de circulație a trenurilor; reînnoirea prismei de balast a căii ferate; reînnoirea sistemelor feroviare de semnalizare, control-comandă și comunicații.

Costurile de reabilitare a acestui tronson de cale ferată sunt estimate la aproximativ 108 milioane de euro, iar lucrările urmau să înceapă încă de acum trei ani. Abia la finele anului trecut (pe 21 decembrie 2021) a fost semnat însă contractul pentru reabilitarea acestui tronson, cu compania Temirzhol Zhondeu din Kazahstan. Cu experienţă şi specialişti în efectuarea de lucrări de construcţie şi reconstrucţie a căilor ferate, Temirzhol Zhondeu face parte din grupul de companii Kamkor Management, deținut de oligarhul kazah Timur Kulibayev, cu o avere estimată de Forbes la patru miliarde de dolari. Căsătorit cu Dinara, fiica primului preşedinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, Timur Kulibayev a fost până de curând cel mai influent om de afaceri din această ţară şi al doilea cel mai bogat kazah.

Locomotivele noi pentru Calea Ferată din Moldova au fost produse tot în Kazahstan

Și locomotivele noi pentru Calea Ferată din Moldova, cumpărate pe banii BERD şi BEI, sunt produse în Kazahstan.

General Electric a fost contractată de către CFM să livreze locomotivele în urma rezultatului licitației desfășurate în 2018 conform standardelor BERD pentru achiziții publice. Este vorba de un lot total de 12 locomotive diesel seria ТE33А, produse în Kazahstan și achiziționate de CFM în cadrul proiectului de investiții „Restructurarea căii ferate din Moldova”, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană.

Locomotivele de acest tip, livrate în 2020 în Republica Moldova, dispun de un motor GE Evolution Series cu 12 cilindri, de 4.500 cai putere, care oferă o putere mare, productivitate sporită, flexibilitate sporită, costuri mai mici pe durata ciclului de viață și fiabilitate îmbunătățită. Procurarea locomotivelor a fost prevăzută în acordul de împrumut cu BERD (din anul 2014), denumit convențional „Restructurarea Căilor Ferate Moldovenești”, în valoare de 52,5 milioane de euro. Ulterior, proiectul a fost cofinanțat de către Banca Europeană de Investiții (BEI), care a oferit alte 50 de milioane de euro. Mai târziu, au fost încheiate și două acorduri de grant, de cinci milioane de euro, pentru cofinanțarea achiziționării locomotivelor prin Facilitatea de Investiții pentru Vecinătate (NIF) și acordul de grant în valoare de 250.000 de euro pentru punerea în aplicare a sistemului informațional de management al energiei (EMIS) din Fondul Special al Acționarilor BERD. Astfel, bugetul total al proiectului finanțat de BERD, BEI și UE a ajuns la 106,75 milioane de euro.

Memorandum feroviar semnat cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare

Să revenim însă în actualitate. Recent, la Chișinău a fost semnat un memorandum de cooperare în sectoarele energetic și feroviar între vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spînu, și directorul executiv al Agenției Franceze pentru Dezvoltare, Rémy Rioux.

Potrivit documentului, Republica Moldova va beneficia de asistență tehnică pentru Moldelectrica și Calea Ferată din Moldova, în valoare de 800.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău, din banii alocați de partea franceză, 400.000 de euro sunt prevăzuți pentru implementarea planurilor de reformă și reorganizare la nivelul Căii Ferate din Moldova. Pentru prima dată, în Republica Moldova se va organiza un forum dedicat sectorului de transport feroviar, la care vor fi discutate mai multe subiecte, printre care analiza pieței de mărfuri pe calea ferată, digitalizarea căilor ferate și a planului de investiții în calea ferată, ce urmează să fie finanțat de către Guvernul francez. De asemenea, a fost agreat, cu directorul general al Agenției Franceză pentru Dezvoltare, în numele Guvernului de la Chișinău, un sprijin financiar adițional de 60 de milioane de euro pentru susținerea sectorului energetic și feroviar.

Vizita la Chișinău a directorului executiv al Agenției Franceze pentru Dezvoltare a avut loc la doar câteva zile după întâlnirea acestuia la Paris cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris. „Înainte să plec spre casă, am discutat cu Remy Rioux, directorul general al Agenției Franceze de Dezvoltare, despre proiectele pe care această instituție le va realiza în Republica Moldova începând cu anul curent. (…) Am vorbit și despre finanțarea modernizării tronsonului de cale ferată Chișinău-Ungheni, care va permite conectarea rețelei de cale ferată din Moldova la rețeaua europeană”, a declarat la acea vreme Maia Sandu.

Articol apărut în Railway PRO Iunie

Ultimele Articole