Calea ferată a pierdut 20% din transportul de marfă în ultimii trei ani

Calea ferată a pierdut 20% din transportul de marfă în ultimii trei ani, printre cauze fiind creșterile nesustenabile ale taxelor practicare de CFR SA, lucrările pe infrastructură ce au dus la restricțiii, migrarea transportului către rutier etc. Datele prezentate luni de patronatul operatorilor privați de transport marfă confirmă continuarea evoluțiilor negative și în martie.

Declinul cumulativ de peste 20% în trei ani afectează direct sustenabilitatea operatorilor privați, dar și veniturile CFR SA și capacitatea generală a rețelei feroviare de marfă din România. Evoluția este demonstrată de o analiză efectuată de către Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR). În lipsa unor intervenții rapide și strategice, această scădere riscă să devină ireversibilă, afirmă Simona Istrate, președinte al Organizației într-o analiză efectuată a datelor pe ultimii trei ani.

O politică tarifară neadaptată

România și-a asumat angajamente clare la nivel european privind tranziția către un sistem de transport durabil, iar transportul feroviar joacă un rol esențial în atingerea acestor obiective. Cu toate acestea, comparativ cu luna martie 2022, în martie 2025, operatorii feroviari privați – responsabili pentru peste 70% din volumul de marfă transportat pe calea ferată – au înregistrat o scădere de peste 20% a tren-km facturați. Acest recul este corelat direct cu presiunea cumulativă exercitată de o politică tarifară insuficient adaptată la realitățile operaționale ale pieței.

Creșteri repetate ale tarifelor

În ultimii trei ani, tariful de utilizare a infrastructurii (TUI) a fost majorat gradual: cu 8% în 2023 și cu încă 15% în 2024. În paralel, la 1 aprilie 2025, tarifele non-TUI – aferente staționării, manevrei și altor servicii auxiliare – au fost ajustate cu până la 65%. Pentru un operator mediu care în 2024 achita 20.000 euro lunar pentru aceste servicii, costurile pot depăși 33.000 euro în 2025.

Pentru CFR SA, compania națională de infrastructură, această evoluție tarifară generează efecte ambivalente. Pe termen scurt, veniturile unitare pot părea în creștere. Însă în martie 2025, încasările estimate din TUI au fost cu peste 1,3 milioane de euro mai mici decât în aceeași lună din 2023 – o consecință directă a scăderii volumelor. Acest context evidențiază riscul unui deze­chilibru structural între politica tarifară și sustenabilitatea financiară a infrastructurii.

Totodată, această situație reflectă absența unei coordonări reale la nivelul sectorului feroviar – între politici tarifare, strategii de investiții și obiectivele de mobilitate durabilă asumate la nivel național și european.

Posibile soluții

Este necesar ca politica tarifară să fie revizuită într-o manieră care să stimuleze competitivitatea modului feroviar, fără a compromite echilibrul financiar al administratorului de infrastructură, spune Istrate.

OPSFPR propune un cadru de dialog instituțional și profesional, axat pe:

• introducerea unor mecanisme de tarifare diferențiată, adaptate tipologiei fluxurilor;
• predictibilitate multianuală a tarifelor, corelată cu planificarea investițiilor și a lucrărilor de mentenanță;
• stimulente pentru operatorii care asigură trafic constant pe rute strategice;
• instrumente transparente de consultare între CFR SA, operatori și autorități.

Este momentul ca România să rupă cercul vicios al inacțiunii și să confrunte realitatea unei politici tarifare care subminează propriile obiective de mediu și eficiență economică. Lipsa de coerență între tarifele impuse și capacitatea reală a pieței nu mai poate fi ignorată. Transportul feroviar are potențialul de a fi o alternativă viabilă și competitivă la transportul rutier – dar nu atât timp cât este sufocat de decizii administrative necorelate și poveri tarifare disproporționate.

O politică tarifară eficientă este aceea care, respectând principiul „dacă piața permite”, sprijină creșterea volumelor și performanța operatorilor. Majorările tarifare trebuie fundamentate pe realități economice obiective, astfel încât să susțină un ecosistem feroviar competitiv, nu să-l sufoce. Acest principiu este în concordanță cu prevederile Directivei 2012/34/UE privind instituirea unui spațiu feroviar european unic și ale Regulamentului (UE) nr. 913/2010, care impun statelor membre obligația de a asigura un cadru tarifar echitabil, transparent și adaptat capacității pieței de a susține creșteri de costuri fără afectarea funcționării eficiente a transportului feroviar.

Este responsabilitatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a instituțiilor cu atribuții de reglementare și coordonare în domeniul feroviar, inclusiv Consiliul de Supraveghere din Domeniul Feroviar, să asigure coerența deciziilor tarifare cu obiectivele de mobilitate durabilă. Coordonarea interinstituțională și consultarea reală cu actorii din piață trebuie să devină regulă, nu excepție.

Evoluțiile pe ani

• 2023 – An de vârf conjunctural. În ciuda unei ușoare scăderi a kilometrilor parcurși, tonele brute-km au crescut, ceea ce sugerează trenuri mai încărcate sau o creștere temporară a eficienței. Explicație principală: fluxuri excepționale de cereale din Ucraina redirecționate prin România (inclusiv prin Portul Constanța).
• 2024 – Începutul declinului accelerat. Toți indicatorii înregistrează scăderi semnificative. Motive posibile:

-Începerea lucrărilor „Quick Wins” pe infrastructură → restricții temporare de viteză și capacitate.

-Creșterea tarifelor TUI și a costurilor operaționale.

-Migrare parțială către rutier a clienților din cauza lipsei de predictibilitate și a vitezelor mici.

• 2025 – Tendință descendentă accentuată. Scădere cu aproape 14% la tone brute-km față de 2024. Impact probabil accentuat de:

-Persistența lucrărilor de infrastructură fără măsuri compensatorii.

-Lipsa sprijinului fiscal sau a unui cadru stabil pentru operatorii privați.

-Continuarea declinului logistic general și presiuni din partea rutierului.

Cifre statistice

Interval       Km parcurși        Tren-km facturabili       Tone brute-km

2022 → 2023      –2,3%                            –1,8%                          +1,0%

2023 → 2024      –8,1%                            –7,5%                          –10,0%

2024 → 2025      –11,9%                          –11,4%                         –14,1%

2022 → 2025      –20,9%                          –19,6%                         –21,9%

Citește OPSFPR. Măsuri urgente pentru susținerea transportului feroviar de marfă în România