spot_img
marți, februarie 7, 2023
spot_img

Căile ferate. Mobilitate sporită în contextul tensiunilor la granița de est a NATO

Publicația Club Feroviar a dorit să afle care este poziționarea Ministerului Apărării Naționale (MApN) în sectorul transporturilor feroviare, în contextul delicat geopolitic din estul Europei. Dubla utilizare a infrastructurii feroviare de transport, civilă și militară, este de maximă importanță, spune ministerul menționat. Reprezentanții acestuia vorbesc și de o necesitate de a acorda mai multă importanță „mobilității militare”.

Dezvoltarea, modernizarea, reabilitarea/refacerea infrastructurii naţionale de transport feroviar asigură adaptarea la cerinţele militare minime aprobate de Comitetul Militar al Uniunii Europene şi reduce limitările generale şi restricţiile existente, respectiv maximizează capacităţile de absorbţie a traficului feroviar, inclusiv pentru tehnica militară grea şi agabaritică, explică utilitatea infrastructurii feroviare reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale în răspunsuri la întrebări adresate de publicația noastră. „Importanța sistemului de transport feroviar din perspectiva militară este dată de necesitatea dislocării, în timp scurt, a forțelor, echipamentelor și materialelor militare destinate apărării naționale, atât în context național, cât și aliat”, spun ei.

Colaborare bună cu Ministerul Transporturilor

În vederea desfăşurării transporturilor militare în siguranţă, cu prioritate şi pe întreg teritoriul naţional, Ministerul Apărării Naţionale are încheiate convenţii, protocoale și contracte de prestări servicii cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii şi cu operatorii de transport feroviar de marfă şi călători, în care sunt menţionate, în mod expres, prevederi referitoare la obligaţia acestora de a asigura transporturile militare neîntrerupt, pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi război sau alte situaţii deosebite.

Termenele de execuție a lucrărilor de infrastructură sunt monitorizate permanent. „Ministerul Apărării Naționale monitorizează permanent volumul, urgențele și termenele de execuție și de dezvoltare a lucrărilor necesare la infrastructura feroviară națională, pe care le execută structurile specializate ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, afirmă oficialii ministerului.

„Transporturile militare s-au desfăşurat în condiţii bune, iar problemele apărute pe parcurs au fost rezolvate cu promptitudine de operatorii de transport feroviar de marfă şi călători care s-au achitat în totalitate de obligaţiile stabilite prin lege și prin protocoalele încheiate cu Ministerul Apărării Naţionale.

Marile unități și unitățile de căi ferate au reprezentat forțele specializate ale Ministerului Apărării Naționale destinate să asigure, independent sau în cooperare cu structurile civile de profil, menținerea viabilității comunicațiilor feroviare, inclusiv a lucrărilor de artă de pe acestea”, adaugă aceștia.

Ce s-a întâmplat cu fostele unități feroviare ale MApN

În vederea asigurării viabilității căilor de comunicație, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii avea încheiate, până la momentul desființării structurilor militare de căi ferate, protocoale de colaborare cu Ministerul Apărării Naționale. La momentul de față, asigurarea viabilității căilor de comunicație este asigurată exclusiv de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Unitățile de căi ferate au fost desființate atât din considerente de personal (reducerea efectivelor Armatei României și sistarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu la pace), cât și din considerente de ordin economic (reglementările privind achizițiile publice și liberalizarea pieței). Din aceste motive, la momentul actual, nu se pune problema reînființării acestor structuri militare, spune MApN.

La nivel european, în ultimii 30 de ani au fost implementate măsuri pentru revitalizarea sectorului de transport feroviar, în scopul dezvoltării infrastructurilor din anumite zone geografice, îmbunătățirii rețelei transfrontaliere de căi ferate, liberalizării pieței și încurajării competiției.

Tehnica militară, transportată preoponderent feroviar

Pe această bază și ținând cont de avantajele transportului feroviar, armatele țărilor din cadrul și din afara Uniunii Europene își transportă materialele și tehnica preponderent pe vagoane, urmând ca și pe viitor să fie aleasă această modalitate de transport, din următoarele considerente:

  • este mai economic decât transportul aerian;
  • efectuează transporturi de masă, în orice anotimp, ziua și noaptea;
  • efectuează transporturi pe distanțe mari;
  • asigură transportul paletizat și containerizat;
  • asigură conservarea calității și cantității mărfurilor, prin existența diferitelor tipuri de vagoane specifice;
  • dă posibilitatea eliminării transbordării tehnicii și materialelor militare, prin utilizarea de ,,nave maritime-feri” pe care se încarcă direct vagoanele;
  • nu în ultimul rând, poluează cel mai puțin mediul, în contextul noului Acord ,,GREEN DEAL” al Uniunii Europene, prin care aceasta s-a angajat ca sectorul transporturilor din Europa să contribuie la eforturile privind combaterea schimbărilor climatice.

Mobilitatea militară, mai multă atenție. Proiecte de infrastructură cu dublă utilizare

Pentru ameliorarea politicilor de securitate, statele membre UE au pus la punct proiectul PESCO. Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO – the Permanent Structured Cooperation), înființată în decembrie 2017, este parte a politicii de securitate și apărare a Uniunii Europene în care 25 de state urmăresc integrarea structurală.

„O postură credibilă de descurajare și apărare presupune capacitatea trupelor aliate de a se disloca rapid pentru un răspuns eficient în situația unei posibile agresiuni, crescând astfel importanța mobilității militare, mai ales în contextul tensionat de la granița de est a NATO și a Uniunii Europene. Este esential, pentru securitatea europeană și euroatlantică, ca mobilitatea militară să primească mai multă atenție, iar proiectele de infrastructură cu dublă utilizare să devină o prioritate. Proiectele PESCO sunt eligibile pentru cofinanțare din bugetul Uniunii Europene – prin Fondul European de Apărare (FED) care servește drept stimulent pentru cooperare. Unul dintre proiectele PESCO este mobilitatea militară – proiect coordonat de Olanda, la care a aderat și România. Acest proiect sprijină angajamentul statelor membre de a simplifica și standardiza procedurile de transport militar transfrontalier”, spune MApN.

Proiectul urmărește să permită circulația cât mai rapidă a personalului, echipamentelor și materialelor militare în interiorul granițelor Uniunii Europene. Acest fapt presupune evitarea procedurilor birocratice lungi de trecere prin statele membre Uniunii Europene, deplasarea executându-se folosind modurile terestru, aerian sau naval.



SUA și Canada, interesate de PESCO

În anul 2021, SUA și Canada și-au manifestat intenția de a adera la proiectul mobilitatea militară a forțelor în Europa. Totodată, acest proiect servește drept platformă politico-strategică în care sunt discutate progresele și problemele care decurg din aceste eforturi. În plus, proiectul se concentrează pe schimbul de bune practici și de punerea în aplicare a rezultatelor concluziilor Consiliului Uniunii Europene din 25 iunie 2018.

Forțele militare ale statelor care au aderat la PESCO au identificat și stabilit în comun cerințele militare – care reprezintă punctul de plecare pentru o abordare coordonată și eficientă a mobilității militare în întreaga Uniune Europeană. Aceste cerințe reflectă nevoile Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv în ceea ce privește infrastructura necesară pentru mobilitatea militară. Infrastructura de transport necesară mobilității militare se suprapune în mare măsură pe Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T). Această rețea este un proiect al Uniunii Europene care prevede crearea unei rețele complete de transport rutier, feroviar și naval.

În vederea dezvoltării Rețelei trans-europeane de transport la nivel național, pentru care s-a luat în calcul asigurarea fondurilor din bugetul de stat și de la nivelul Uniunii Europene prin toate mecanismele la care România este parte, prin ministerul de resort s-au întocmit și promovat o serie de documente, precum:

  • Master Plan General de Transport al României;
  • Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030;
  • Studiul de sustenabilitate și eficientizare a rețelei feroviare din România.

Implicarea MApN în PESCO

Prin implicarea României în proiectul mobilitate militară/ PESCO, Ministerul Apărării Naționale a întreprins următoarele măsuri:

  • a elaborat cerințele militare pe care trebuie să le îndeplinească infrastructura de transport din România, în vederea executării transporturilor militare de personal, echipamente și materiale militare aparținând forțelor armate ale României și ale statelor membre ale Uniunii Europene și NATO;
  • a identificat și transmis la ministerul de resort o serie de priorități de interes militar, în vederea îmbunătățirii infrastructurii de transport naționale.
  • Pentru stabilirea detaliilor tehnice, Ministerul Apărării Naționale a participat la grupuri de lucru interinstituționale la nivel de experți, prin care au fost identificate proiecte de reabilitare a infrastructurii de transport pentru a fi finanțate în cadrul CEF 2 – mobilitate militară.

PESCO oferă un cadru juridic și economic pentru a planifica, dezvolta și investi în comun proiecte de capacitate partajată și pentru a spori pregătirea operațională și contribuția forțelor armate.

MApN a avizat RAIL 2-SEA

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică informală la nivel prezidențial a țărilor membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală și de Est, cuprinde spațiul geografic aflat între trei mări: Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, și va interconecta, pentru o mai bună cooperare, economiile următoarele douăsprezece țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Scopul acesteia este stimularea cooperării în regiune, accelerarea proceselor de modernizare a infrastructurii, consolidarea independenței energetice și digitalizare, până în prezent fiind organizate șase summit-uri la nivel de președinți de stat.

În domeniul transporturilor, România este parte a proiectelor VIA CARPATHIA și RAIL 2-SEA – o cale ferată de 3.663 de km, pentru dublă utilizare (în scopuri civile și militare), care leagă portul Constanța de portul polonez Gdansk.

Ministerul Apărării Naționale a avizat fișa de proiect RAIL 2-SEA – Modernisation and development of railway line Gdansk – Constanța (civil – military dual use), elaborat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

De asemenea, pentru realizarea proiectelor lansate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări a fost constituit un fond de investiții cu sprijinul unei instituții bancare.

Mobilitatea militară pe calea ferată este un factor cheie de facilitare a circulației rapide și fără întreruperi a personalului, tehnicii și echipamentelor militare pentru activități de rutină, pentru deplasarea în și din raioanele de desfășurare a exercițiilor militare, precum și pe timpul situațiilor de criză și de război.

Infrastructura feroviară din România poate asigura, în condiții bune, transportul forțelor, echipamentelor și materialelor militare în situațiile prevăzute de lege.

De asemenea, prin structurile militare de specialitate, Ministerul Apărării Naționale a emis cerințe în vederea îmbunătățirii infrastructurii, scurtarea timpilor de tranzit și identificarea rutelor de transport feroviar principale și alternative.

Ministerul Apărării Naționale, potrivit responsabiltăților legale, a transmis autorităților competente cerințele pentru aceste capacități de apărare și le actualizează periodic.

„Considerăm că implementarea Master Planului General de Transport al României asigură îndeplinirea cerințelor pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport feroviar din perspectiva apărării”, spune MApN.

Analist: NATO și Rusia acordă importanță sporită transporturilor feroviare

Importanța sectorului feroviar pentru strategia de apărare a unei țări este explicată de Viorel Lucaci, inginer feroviar.

Cea mai mare parte a materialelor video şi foto legate de recentele mutări de trupe şi de armament ale Federației Ruse prezintă diverse categorii de echipamente militare grele transportate pe calea ferată. Trenuri cu zeci de vagoane platformă încărcate cu tancuri, sisteme de artilerie autopropulsate, mașini de luptă, obuziere, camioane grele, sisteme de rachete, echipamente antiaeriene, precum şi alte diverse materiale de război, se deplasează – deseori cu viteze în jurul a 100 km/h conform observațiilor – pe căile ferate rusești spre direcții despre care majoritatea surselor disponibile susțin că sunt către graniţele cu Ucraina, explică miza discuțiilor, Viorel Lucaci, inginer feroviar.

Similar, pe teritoriile statelor membre NATO din Europa, deplasările de echipamente militare sunt efectuate fiind utilizat preponderent modul de transport feroviar. Inclusiv în România, pot fi văzute acele „trenuri NATO”. Aceste aspecte denotă utilitatea şi eficiența sistemului de transport feroviar în alte scopuri şi din alte perspective decât cele strict economice sau sociale.

„Atât statele membre NATO, cât şi Federația Rusă, au acordat şi acordă o importantă sporită sistemului de transport feroviar atunci când vorbim despre apărare. Calitatea infrastructurii aferente, alături de modul în care a fost gestionată/finanțată de către diverse state această infrastructură, își spun cuvântul în contextul actual”, afirmă el.

Deplasarea pe calea ferată a tehnicii grele a forțelor terestre, este avantajoasă din cel puțin cinci motive, respectiv:

  • Permite concentrarea de tehnică într-un volum relativ mare într-un singur transport;

  • Nu blochează căile de comunicație rutiere;

  • Sunt operațiuni ușor de supravegheat;

  • Pot fi străbătute distanțe mari în formă organizată, cu o viteză de deplasare aproximativ constantă;

  • Facilitatea de a fi planificate cu exactitate orele de joncțiune a transportului cu alte categorii de operațiuni militare corelate, cum ar fi îmbarcarea/debarcarea, manevrele, dispunerea și distribuirea forțelor în zona liniilor de contact cu inamicul, crearea de dispozitive ofensive/defensive etc.

Există desigur și dezavantaje în ceea ce priveşte acest mod de transport, în special în momentul în care confruntarea armată este deja declanșată și a atins teritoriul național. Printre acestea, se numără:

  • Vulnerabilitatea în fața diferitelor tipuri de atacuri (preponderent aeriene) sau sabotaje;

  • Existența unei concentrări mari de echipamente într-un același loc (tren), fapt care poate crește eficiența unui atac sau a unui sabotaj;

  • Posibilități reduse de mascare a operațiunilor de transport;

  • Dependența de starea tehnică și de caracteristicile infrastructurii feroviare.

Ultimele Articole