După șase luni și jumătate de când a început anul, Ministerul Transporturilor a întocmit și pus în consultare publică bugetul CFR SA pe 2023. Față de varianta din luna martie, pierderile companiei de infrastructură scad cu peste 32%, până la 955 de milioane de lei. Această reducere a pierderilor a fost obținută prin tăierea creșterilor salariale prognozate pentru anul în curs.
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost postat, în consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA. În urmă cu patru luni, la mijlocul lunii martie, Club Feroviar publica varianta de la acea vreme a bugetului pe acest an al companiei conduse de Ion Simu-Alexandru. Între cele două variante există diferențe semnificative, pe care vi le vom prezenta în cele ce urmează.
Veniturile rămân la valoare prognozată în martie
Veniturile totale în valoare de 5.289.854,97 mii lei, au fost programate în creștere în anul 2023 faţă de cele realizate în anul 2022 cu 4,12% %, respectiv cu suma de 209.546,54 mii lei, se arată în proiectul de act normativ.
Valoarea veniturilor totale rămâne relativ aceeași cu cea prognozată în proiectul prezentat de noi în martie (atunci era de 5.289.326,12 mii lei). La acest capitol nu avem deci diferențe semnificative, nici măcar la valoarea totală prognozată a încasărilor din tariful pentru utilizarea infrastructurii, de 965.300 mii lei, mai mare cu 11,82% decât cea realizată la data de 31 decembrie 2022 și reprezintă 18,73% din totalul veniturilor de exploatare.
Pierderea se reduce cu 452 de milioane de lei
Ei bine, când trecem la capitolul cheltuieli, lucrurile se schimbă radical. Cheltuielile totale, în valoare de 6.245.291,41 mii lei, au fost programate în creștere cu 20,68%, respectiv cu suma de 1.070.354,08 mii lei față de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2022, se arată în proiectul de act normativ publicat acum de Ministerul Transporturilor. În precedenta variantă de buget, din martie, cheltuielile totale erau estimate la 6,7 miliarde de lei, rezultând deci o diferență de 455 de milioane de lei.
De aici rezultă că în varianta de acum pierderea este de doar 957.217,75 mii lei, față de 1.414.663,44 în varianta din martie. Deci pierderea s-a redus cu peste 452 de milioane de lei în cifre absolute și cu 32,46% procentual.
Simu a redus pierderile companiei pe spinarea salariaților
Să vedem însă prin ce ”magie” contabilă s-a ajuns la o asemenea scădere a pierderilor. Cheltuielile cu personalul, în valoare de 2.678.160,64 mii lei, au fost programate în creștere în anul 2023 cu 28,30%, respectiv cu suma de 590.715,52 mii lei, faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022, prin HG nr. 1278/2022, se arată în varianta actuală a bugetului. În urmă cu patru luni, aceleași cheltuieli cu personalul aveau o valoare totală de 3.135.067,59 mii lei, în creștere cu 55,91% față de valoarea din 2022.
Trăgând linie, rezultă că în actuala variantă a bugetului de venituri și cheltuieli, cheltuielile cu personalul au scăzut cu 546 milioane de lei, deci cu mult mai mult decât s-a redus pierderea. Scăderea cheltuielilor cu personalul nu apare din cauza faptului că numărul salariaților ar fi mai mic. În varianta actuală a bugetului, numărul de personal programat la finele anului 2023 este de 25.541 salariați, în scădere cu 72 de salariați față de cel aprobat în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2022, prin HG nr. 1278/2022. Exact aceeași cifră care apărea și în varianta din luna martie.
Concluzia este una singură: creșterea salarială bugetată pentru acest an este mai mică decât cea luată în calcul în urmă cu patru luni. Asta s-a văzut și din modul cum a fost aplicată, de la 1 iulie, Legea 195/2020 privind Statutul personalului feroviar, prin aplatizarea diferențelor din grila de salarizare. Deci pierderile companiei au fost reduse pe spinarea salariaților.
Că aplicarea Statutului a fost praf în ochi se vede și din faptul că, așa cum se precizează în proiect, câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 și a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2023 – legea nr.368/2022, în valoare de 6.576,83 lei/salariat, a fost programat în creștere cu 0,85% față de cel realizat în anul 2022. Adică practic stagnează, căci un plus de 0,85% nu poate fi considerat o creștere reală.
Investiții în creștere în bugetul CFR SA pe 2023
Cheltuielile pentru investiții bugetate pentru acest an, în valoare de 3.434.315,61 mii lei, au fost estimate în creștere cu 51,06%, respectiv cu suma de 1.160.848,83 mii lei față de cele realizate la data de 31 decembrie 2022.
Acestea cuprind cheltuieli pentru investiții în curs, în valoare de 3.227.907,61 mii lei, cheltuieli efectuate la imobilizările corporale existente (modernizări, reparații capitale), în valoare de 154.800 mii lei și rambursări de rate aferente creditelor pentru investiții, în valoare de 51.608 mii lei.
Plățile restante explodează din cauza concordatului CFR Marfă
Pentru acest an, plăţile restante, în valoare de 310.000 mii lei, au fost programate în creștere cu suma de 293.659,64mii lei față de cele realizate la data de 31 decembrie 2022.
Principala cauză a exploziei plăților restante este neîncasarea creanțelor restante de la CFR Marfă SA și CFR Călători până la finalul anului 2023. La data de 31.12.2022, compania a înregistrat creanțe restante în valoare de 1.473.345,43 mii lei, din care: CFR Marfă SA (69,57%) suma de 1.024.943,84 mii lei și CFR Călători (7,42%) suma de 109.384,07 mii lei.
În anul 2023, SNTFM CFR Marfă SA continuă procedura concordatului preventiv, procedură omologată de Tribunalul București în 12 martie 2020, fapt ce a determinat la imposibilitatea estimării valorii creanțelor care se vor încasa de la această societate, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Aici se menționează și o altă cauză a creșterii plăților restante, și anume alocarea insuficientă de la bugetul statului a sumelor necesare întreținerii și exploatării infrastructurii feroviare publice în raport cu necesarul de finanțare.
