spot_img
luni, ianuarie 30, 2023
spot_img

Buget 2023. În continuare sectorul feroviar primește mai puțini bani decât cel rutier. Trenurile întârziate, cu 20% mai puține

Sectorul feroviar primește mai puțini bani decât cel rutier. Infrastructura feroviară împreună cu investițiile în material rulant, inclusiv fondurile europene nerambursabile vor primi mai puțini bani în 2023 față de infrastructura rutieră, potrivit proiectului de buget pentru 2023, dat publicității marți seară de către Ministerul de Finanțe.

Sectorul feroviar primește mai puțini bani decât cel rutier

Infrastructura feroviară împreună cu investițiile în material rulant, inclusiv fondurile europene nerambursabile vor primi cu aproximativ 300 de milioane de euro mai puțin în 2023 față de infrastructura rutieră, potrivit proiectului de buget pentru 2023, dat publicității marți seară de către Ministerul de Finanțe.

La capitolul PNRR – rezumatul costurilor – reforme şi investiţii, proiectul menționează pentru sectorul Feroviar o alocați de 3.480 de milioane de euro PNRR și 690 de milioane de euro buget de stat, deci un total de 4.170 de milioane de euro valoare totală. Pe partea de Material Rulant sunt alocați 416 milioane de euro PNRR și 139 milioane de euro buget de stat, adică 555 milioane de euro valoare totală a proiectelor.

Suma totală, de aproximativ 4,7 miliarde euro este depășită de cea alocată pentru rutier, anume 3.095 milioane de euro PNRR și 1.991 milioane de euro buget de stat, adică 5.086 de milioane de euro valoare totală a proiectelor. Pentru Metrou sunt prevăzuți 600 de milioane de euro PNRR și 2.352 de milioane de euro buget de stat, adică 2.952 milioane de euro valoare totală a proiectelor.

Proiectul de buget conține și erori grosolane, consecința unor abordări copy/paste a proiectului de anul trecut. Astfel, deși suntem la finele anului 2022, se menționează: „Proiectele în pregătire, pentru care există deja alocări bugetare în anul 2021 și vor fi bugetate și în anul 2022 cuprind (…)”.

Apoi, nu se menționează nimic despre investiții în inelul feroviar de la Făurei în contextul planurilor ambițioase de achiziție a materialului rulant în România.  

Trenurile întârziate, cu 20% mai puține

Alocările inferioare sectorului rutier nu exclud însă planurile mari pe sectorul feroviar. Proiectul de buget menționează „îmbunătăţirea performanţelor sistemului feroviar în ceea ce priveşte punctualitatea trenurilor”.

Ţinta vizează reducerea cu cel puţin 20% a procentajului de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute faţă de nivelul de referinţă din 2020 până în 2025, pe baza statisticilor oficiale publicate.

Nu în ultimul rând, proiectul de buget menționează și transferul a 10% din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026.

Vezi aici care sunt cifrele bugetului pe 2023

Programul Transport 2021-2027. Studiu pentru trenul de mare viteză (HSR)

Deși intrăm în al treilea an al exercițiului financiar 2021-2027, proiectul de buget menționează faptul că Programul Transport pe această perioadă este în negociere cu Comisia Europeană. La momentul actual, se află în pregătire mai multe proiecte majore ce se vor finanţa prin intermediul Programului Transport 2021-2027, cum ar fi:

  • Linia CF Predeal – Braşov;
  • Linia CF Craiova – Dr. Tr. Severin – Caransebeş;
  • Linia CF Teiuş – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca;
  • Complexul feroviar Port Constanţa – Palas;
  • Complexul feroviar Bucureşti, inclusiv dimensiunea metropolitană;
  • Linia CF Paşcani – Iaşi – Ungheni;
  • Linia CF Ploieşti Triaj – Focşani – Roman – Paşcani – Dărmăneşti – Vicsani Frontieră;
  • Reabilitare staţii CF;
  • Reabilitare poduri, podeţe, tuneluri;
  • Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată;
  • Proiect de creştere a vitezei peste 160 km/h pe sectoarele în operare unde parametrii tehnici şi operaţionali permit viteza crescută;
  • Studiu pentru trenul de mare viteză (HSR).

Proiecte finanțate prin Facilitatea de Conectare a Europei (CEF)

Proiectele care ar putea îndeplini criteriile de eligibilitate CEF şi care ar avea cel mai mare potenţial pentru absorbţia fondurilor disponibile, ţinând cont de gradul de maturitate al lor sunt următoarele pe calea ferată:

  • Bucureşti – Giurgiu, valoare estimată 640 mil. EUR (lot I + lot II);
  • Predeal – Braşov, valoare estimată 600 mil. EUR;
  • Accesul feroviar în Portul Constanța, valoare estimată 500 mil. EUR;
  • Braşov – Sighişoara – faza a II-a (faza I este finanţată, în prezent, prin CEF 1), valoare estimată 450 mil. Euro.

În plus, în cadrul Programului CEF 2 a fost introdusă şi o componentă distinctă, dedicată mobilităţii militare, având o alocare proprie de 1,69 miliarde de euro, deschisă tuturor statelor membre.

Un singur proiect militar finanțat pe calea ferată

În cadrul acestei iniţiative, sunt identificate acele proiecte de infrastructură de transport care pot avea o utilitate duală, civilă şi militară, în vederea facilitării circulaţiei echipamentelor şi trupelor militare pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Până la acest moment, la nivel naţional, prin intermediul anvelopei Mobilitate Militară, a primit finanţare un singur proiect în valoare de 28,8 milioane de euro.

Proiectele PNRR

Proiectul include și investiţii propuse în Componenta 4 Transport Sustenabil din PNRR. La capitolul Modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare, tipurile de proiecte propuse a fi finanţate prin PNRR sunt:

Modernizări

  • Arad – Timişoara – Caransebeş (155 km) – buget: 1499.9 mil.EUR (1155 mil.EUR PNRR, 344.9 mil.EUR BS – Buget Stat);
  • Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (160 km) – buget: 1493.4 mil.EUR (1148 mil.EUR PNRR, 345.3 mil.EUR BS).

Reînnoiri

  • Bucureşti – Piteşti (198 km desfăşuraţi) – buget: 223 mil.EUR (223 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Reșița – Voiteni (65 km) – buget: 53 mil.EUR (52 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS).

Electrificări + Reînnoiri

  • Constanţa – Mangalia (43 km) – buget: 123 mil.EUR (123 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Videle – Giurgiu (67 km) – buget: 113 mil.EUR (113 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS).

Quick Wins

  • Bucureşti – Craiova: 416 km desfăşuraţi – buget: 120 mil.EUR (120 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Arad – Oradea: 121 km desfăşuraţi – buget: 8.4 mil.EUR (8.4 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Sibiu – Copşa Mică: 45 km desfăşuraţi – buget: 5.4 mil.EUR (5.4mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Oradea – Satu Mare – Halmeu: 156 km desfăşuraţi – buget: 2.6 mil.EUR (2.6 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare: 321 km desfăşuraţi – buget: 89.7 mil.EUR (89.7 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Dej – Beclean – Ilva Mică: 96 km desfăşuraţi – buget: 1.8 mil.EUR (1.8 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Mărăşeşti – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi: 189 km desfăşuraţi – buget: 50.9 mil.EUR (50.9 mil.EURPNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Adjud – Siculeni: 174 km desfăşuraţi – buget: 2.4 mil.EUR (2.4 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS;
  • Filiaşi – Tg. Jiu – Petroşani – Simeria: 292 km desfăşuraţi – buget: 14.4 mil.EUR (14.4 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS;
  • Piteşti – Slatina – Craiova: 142 km desfăşuraţi – buget: 17.1 mil.EUR (17.1 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Coslariu – Teiuş – Cluj-Napoca: 211 km desfăşuraţi – buget: 139.4 mil.EUR (139.4 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS).

Centralizări electronice şi electro-dinamice

  • Sărățel – Dej (49 km) – buget: 12.95 mil.EUR (12.05 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Timişoara Sud – Voiteni – Stamora Moraviţa (56 km) – buget:11.1 mil.EUR (11.1 mil.EUR PNRR, 0mil.EUR BS);
  • Centura Bucureşti (33 km) – buget: 11.1 mil.EUR (11.1 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Războieni – Târgu Mureş (47 km) – buget:11.1 mil.EUR (11.1 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Bucureşti – Piteşti (108 km) – buget: 24.05 mil.EUR (24.05 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Sibiu – Vinţu de Jos (82 km) – buget: 12.95 mil.EUR (12.95 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Făurei – Galaţi (91 km) – buget: 20.35 mil.EUR (20.35 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Vaslui – Iaşi (67 km) – buget: 16.65 mil.EUR (16.65 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Bucureşti – Urziceni (71 km) – buget: 14.80 mil.EUR, Ab: 0 mil.EUR;
  • Bârlad – Vaslui (53 km) – buget: 11.10 mil.EUR (11.10 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS;
  • Complex feroviar Bucureşti Basarab – Griviţa (4 km) – buget: 6.25 mil.EUR (6.25 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Vereşti – Botoşani (44 km) – buget: 5.55 mil.EUR (5.55 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Reșița Sud – Caransebeş (43 km) – buget: 7.40 mil.EUR (7.40 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Bacău – Piatra Neamţ (60 km) – buget: 9.25 mil.EUR (9.25 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Urziceni – Făurei (68 km) – buget: 9.25 mil.EUR (9.25 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Tecuci – Bârlad (50 km) – buget: 14.80 mil.EUR (14.8- mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS);
  • Deda – Saratel (47 km) – buget: 9.25 mil.EUR (9.25 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS).

Centralizări electro-dinamice pentru 10 staţii – buget: 5.4 mil.EUR (5.4 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS)

Proiecte pentru materialul rulant feroviar

Sunt prevăzute:

  • reînnoirea vagoanelor de dormit, cuşeta, restaurant, bistro şi clasă (pentru trenuri de tip Intercity, InterRegio şi Regio) (139 vagoane: 30 de vagoane de dormit, cuşete, vagoane restaurante şi bistro şi 109 vagoane de clasă pentru trenurile InterCity, InterRegio şi Regio) -Buget 100 mil. EUR (50 mil.EUR PNRR, 50 mil.EUR BS);
  • trenuri electrice EMU – RE-IR (20 bucăţi de lung parcurs) şi trenuri cu hidrogen (H-EMU) inclusiv staţii de încărcare (12 bucăţi) – Buget 333 mil. EUR (250 mil.EUR PNRR, 83 mil.EUR BS);
  • modernizare locomotive electrice modernizate capabile de viteza 160 km/oră şi tractare de trenuri de până la 16 vagoane (55) – Buget 66 mil. EUR (60 mil.EUR PNRR, 6 mil.EUR BS);
  • locomotive electrice noi pe 4 osii cu sisteme ERTMS/ETCS capabile de viteza 160 km/oră şi tractare de trenuri de până la 16 vagoane (16 locomotive) – Buget 46 mil. EUR (46 mil.EUR PNRR,0 mil.EUR BS);
  • conversia de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori plug-in (20 locomotive) – Buget 10 mil. EUR (10 mil.EUR PNRR, 0 mil.EUR BS).

Priorităţile strategice pentru perioada 2023-2026

  • implementarea proiectelor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României (PNRR);
  • continuarea şi finalizarea lucrărilor Coridorului IV ramură nordică pe secţiunile Braşov –Sighişoara, Sighişoara – Simeria şi Simeria – Gurasada – Km.614, aflate în diverse stadii de execuţie;
  • reabilitarea şi modernizarea Coridorul IV ramura sudică (Caransebeş – Craiova – Calafat şi Bucureşti – Giurgiu inclusiv Redeschiderea circulaţiei peste Podul Grădiştea);
  • lucrări în staţiile Feteşti şi Ciulniţa de pe linia CF Bucureşti – Constanța;
  • programe de eliminare a restricţiilor de viteză de pe întreaga reţea TEN-T centrală şi globală cu impact direct şi imediat asupra duratei călătoriei şi / sau asupra creşterii siguranţei şi confortului călătorilor;
  • modernizarea sistemelor de siguranţă şi centralizare, poduri, podete, tuneluri, inclusiv prin proiecte de creştere a calităţii serviciilor de transport feroviar în staţiile CF;
  • reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare în Portul Constanța;
  • reabilitarea şi modernizarea liniei CF Ploieşti Sud-Focsani-Pascani-Iasi-Frontiera, Pascani Darmanesti-Vicsani-Frontiera;
  • reabilitarea şi modernizarea linei CF Predeal – Braşov;
  • pregatirea proiectelor de modernizare a liniilor CF de pe secţiile Bucureşti – Craiova, Coslariu–Cluj Napoca, Apahida–Ilva Mica–Pojorâta–Suceava;
  • reabilitarea şi modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureştiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale şi depozitare amplasate în zona centurii şi crearea unor noduri intermodale la capătul linilor de transport;
  • proiecte de electrificare a liniilor CF lipsă din reţeaua TEN-T centrală şi globală de pe liniile CF Episcopia Bihor–Cluj Napoca, Rădulești–Giurgiu, Constanța–Mangalia şi Bucureşti–Giurgiu.

Proiecte ale Autorității pentru Reformă Feroviară

Este vorba în principal de proiecte deja demarate, unele chiar încheiate

Principalele obiective ale instituţiei în perioada 2023-2026 sunt următoarele:

  • Achiziţionarea şi dezvoltarea unui sistem integrat, baza de date şi furnizare de informaţii privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători;
  • Achiziţionarea a 20 de rame electrice inter-regionale noi;
  • Achiziţia de material rulant nou, 62 rame electrice regionale;
  • Achiziţia a 20 de rame electrice inter-regionale noi;
  • Achiziţia a 12 automotoare noi în tracţiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen;
  • Achiziţia a 16 locomotive electrice destinate transportului feroviar de călători;
  • Impactul bugetar estimat pentru aceste investitii este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Obiective Metrorex

Obiectivul general al Metrorex îl reprezintă îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea metroului, implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil şi sigur. Strategia de dezvoltare, retehnologizare şi modernizare a reţelei de metrou din Bucureşti, este structurată pe următoarele direcţii de acţiune:

  1. În perioda 2023-2026 vor continua lucrările la următoarele obiective de investiţii de utilitate publică pentru care, în anul 2023 există finanţare din fonduri nerambursabile aferente cadrului financiar POIM 2014-2020-FC în valoare de 455.981.000 lei şi din fonduri rambursabile, în valoarede 185.366.000 lei
  • Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon;
  • Magistrala 6. Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni;
  • Modernizarea instalaţiilor fixe pe magistralele 1, 2, 3 şi TL de metrou – Cale de rulare pe Magistrala 2;
  • Accesibilizarea staţiilor de metrou în funcţiune pentru persoalele cu deficienţe de vedere;
  • Achiziţia de trenuri noi de metrou – 13 trenuri noi de metrou.

2. Pregătirea documentaţiilor în vederea aprobării prin hotărâre de guvern, şi începerii lucrărilor la obiectivele de investiţii noi în scopul extinderii reţelei de metrou din Bucureşti

  •  Magistrala 4 de metrou – Tronson Gara de Nord – Gara Progresu – proiectul este inclus cu finanţare parţială pe lista Planului Naţional de Redresare şi Rezilientă;
  • Pregatirea proiectelor de investiţii noi în scopul modernizării reţelei de metrou din Bucureşti;
  • Reabilitarea staţiilor de metrou pe Magistrala 2 – Berceni Pipera;
  • Reabilitarea staţiilor de metrou pe Magistralele 1+3;
  • Sistem de siguranţă şi automatizare a traficului pe Magistrala 2 de metrou;
  • Achiziție trenuri noi de metrou – 50 buc.

Spitale renovate energetic

Sunt incluse în proiectul de buget și lucrări de renovare energetică a câtorva spitale. Astfel, proiectul menționează:

  • Renovare energetică aprofundată a clădirilor publice – Autoritati centrale;
  • Reabilitarea corpului A de clădire a Spitalului Căi Ferate Sibiu – cladirea administrativă şi a Laboratorului de analize medicale 249.000 euro;
  • Reabilitarea energetică corp C de clădire a Spitalului Căi Ferate Sibiu-Ambulatoriu integrat de specialitate 685.500 euro;
  • Renovare energetică moderată a clădirilor publice – Autoritati centrale;
  • Renovare energetică moderată a Ambulatoriului şi spitalului Clinic Căi Ferate Craiova 2.179.760 euro;
  • Lucrări de Renovare energetică la clădirile Spitalului General CF Simeria 1.641.640 euro;
  • Eficientizare energetică Ambulatoriu CF Drobeta 542.168 euro.

Angajamentele României

Proiectul menționează și angajamente luate de Români, care condiționează accesarea fondurilor nermbursabile:

  • intrarea în vigoare a legislaţiei privind siguranţa rutieră – legislaţia privind monitorizarea;
  • asigurarea respectării şi sancţiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranţa rutieră (Q4 2022);
  • semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare (Q4 2022);
  • selectarea şi numirea membrilor Consiliului de Administraţie al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R.,Metrorex, C.F.R. Călători (Q4 2022);
  • intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanţa parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) şi a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plăteşte” şi a principiului impozitării ecologice (Q2 2023);
  • punerea în aplicare a principalelor recomandări de creştere a performanţei financiare şi operaţionale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători şi Metrorex (Q2 2023);
  • semnarea contractelor pentru 100 % din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare (Q4 2023);
  • finalizarea lucrărilor pentru cel puţin 50 % din totalul investiţiilor în infrastructura feroviară (Q4 2024);
  • construirea a 50 % din investiţiile în liniile de metrou din Bucureşti şi Cluj-Napoca (Q4 2024);
  • publicarea şi implementarea planului naţional de acţiune privind Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) (Q4 2025);
  • îmbunătăţirea performanţelor sistemului feroviar în ceea ce priveşte punctualitatea trenurilor (Q4 2025).

În concluzie, sectorul feroviar primește mai puțini bani decât cel rutier și de această dată.

Ultimele Articole