Autoritățile bulgare au ambiția de a scurta călătoria București-Sofia cu trenul la trei ore, prin construcția unei linii de mare viteză. În prezent, doar de la București la Giurgiu se fac mai mult de două ore, iar călătoria dintre cele două capitale durează peste nouă ore.
Ministrul adjunct bulgar al Transporturilor, Ilia Iliev, a vorbit în cadrul dezbaterii „Balcanii Conectați”, care a avut loc zilele trecute la Sofia, despre construcția unor linii de mare viteză de peste 200 km/oră, care ar face posibilă o călătorie de numai trei ore de la Sofia la București și de la Sofia la Varna.
Iliev a declarat că oficialii ministerului său vor purta discuții cu omologii lor greci, pentru a construi linia către Kulata, la granița cu Bulgaria. Vor fi studiate posibilități pentru linii de mare viteză pe direcția București-Sofia-Kulata și, mai departe, către Atena. „Ne vom îndrepta eforturile și în direcția Varna. Astfel, sunt șanse mari ca pe viitor distanțele Sofia-Varna și Sofia-București să fie parcurse în cel mult trei ore”, a spus Iliev.
Nicio legătură directă București-Sofia cu trenul. Călătoria durează peste nouă ore
În prezent, cel mai rapid tren București-Giurgiu, IR 1095, ajunge la destinație în două ore și șase minute. Garniturile ocolesc pe la Videle încă din 2005, când s-a prăbușit podul de la Grădiștea, de pe linia directă, a cărui reconstrucție este acum în desfășurare.
Pe de altă parte, între București și Sofia nu există trenuri directe. Singura variantă feroviară de călătorie între cele două capitale este cu trenul menționat anterior, până la Ruse, de unde schimbăm cu trenul 463. În total, nouă ore și 15 minute.
Trei legături feroviare România-Bulgaria. Una este închisă circulației de zece ani
În cadrul dezbaterii de la Sofia s-a subliniat faptul că în prezent singura legătură feroviară transfrontalieră a Bulgariei care este electrificată de ambele părți ale graniței este cea cu Turcia, la Kapikule. Bulgaria are către România trei conexiuni feroviare, dar cu o viteză medie de 40 km/oră și chiar mai puțin, menționează site-ul bulgăresc 24Ciasa, citat de G4Media.
Una dintre aceste conexiuni, Medgidia-Negru Vodă-Kardam (Secția 803), este închisă din toamna anului 2012. Constănțeanul Dumitru Dascălu (acum pensionar) a fost unul dintre ultimii mecanici de locomotivă care a circulat pe secția cu pricina. „Până în 2006, pe această secție au circulat patru-cinci perechi de trenuri pe zi, compuse dintr-o locomotivă Diesel și trei-patru vagoane. Apoi, trenurile clasice au fost înlocuite de automotoare Malaxa tip 900 și uneori și tip 700. Cu locomotiva Diesel, viteza maximă pe anumite porțiuni era de 100 km/oră, iar cu automotorul de 80 km/oră. Timpul de parcurs era de o oră și 20 de minute”, a povestit el recent pentru Club Feroviar.
Mai rămân două. Una dintre ele este cea amintită mai sus, Giurgiu Nord-Ruse. Circulația feroviară pe linia directă spre București ar trebui să se reia la finele anului viitor, dacă lucrările executate de Porr Construct se vor menține în grafic. Oricum, chiar și după repunerea în funcțiune a liniei, ea va fi tot simplă neelectrificată.
CITEȘTE și VIDEO Proiect pentru un nou pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse, rutier și feroviar
În fine, a treia legătură feroviară România-Bulgaria este Calafat (Golenți)-Vidin. Aici, Dunărea este traversată pe Podul Noua Europă, construit de bulgari cu fonduri europene și pus în funcțiune în 2013.
De atunci însă, autoritățile române nu au construit decât tronsonul de câțiva kilometri dintre stația Golenți și pod, pe care (teoretic) se poate circula cu până la 160 km/oră. De la Golenți până la Craiova, linia este simplă neelectrificată și aflată într-o stare avansată de degradare.
Pe tronsonul Golenți-Segarcea (57 km), viteza garniturilor este limitată la 30 km/oră, din cauza stării extrem de precare a infrastructurii. Pe restul de 38 km de la Segarcea la Craiova se circulă cu o viteză maximă de 70 km/oră.
Legături deficitare ale Bulgariei și cu celelalte țări vecine
Revenind la dezbaterea de la Sofia, bulgarii se plâng și de alte legături transfrontaliere, nu numai de cele cu România.
Spre Serbia, de la Dimitrovgrad la Nis, linia de cale ferată nu este electrificată și se circulă cu o viteză redusă. Pe de altă parte, nu există nicio linie de cale ferată care să facă legătura cu Macedonia de Nord, iar cele două legături cu Grecia nu sunt nici ele electrificate în partea elenă. În extinderea rețelei transeuropene, Bulgaria este din nou izolată, crede Iliev. La rândul lui, europarlamentarul Petăr Vitanov a subliniat că realizarea proiectelor feroviare este o mare oportunitate pentru Bulgaria de a ieși din rolul unei țări periferice.
Expertul feroviar Simeon Evtimov a pus de asemenea accentul pe o linie de cale ferată de mare viteză de la București la Atena (între Salonic și Atena există deja), dar a declarat că aceasta ar putea ajunge și în Țările Baltice.
