A opta ediție a Summit-ului și Forumului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurată la începutul lunii septembrie la București a demonstrat popularitatea 3SI în regiune și a adus elemente ce ne pot face optimiști în privința viitorului acestei inițiative. Totodată însă, la suprafață au ieșit limitele și problemele inițiativei, cel puțin în actualul format de implementare a proiectelor. Summitul a scos la iveală puncte pozitive, dar și probleme cărora trebuie să li se găsească soluții.
Desfășurată la București (România) în perioada 6-7 septembrie 2023, a 8-a ediție a Summit-ului și Forumului de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (3SI) s-a plasat printre evenimentele despre care nu putem spune că nu au prezentat noutăți pe mai multe paliere.
De la an la an, de la summit la summit, lista participanților la inițiativa central est-europeană s-a extins, ajungând să înglobeze majoritatea țărilor din regiune, cu șanse de extindere spre spațiul ex-sovietic.
O istorie veche a 3SI
Este dificil de vorbit despre proiectele 3SI fără a înțelege istoria și rolul acestei inițiative. Cea mai plastică descriere a utilității 3SI este făcută de organizatorii evenimentului de la București. „Istoria a dat acestor națiuni din Europa Centrală și de Est mâini foarte diferite, iar mediile lor culturale și religioase sunt la fel de diverse. Cu toate acestea, poveștile celor 12 țări au un capitol comun: Cortina de Fier, care a împărțit Europa în două și a înăbușit dezvoltarea naturală, creșterea economică și unitatea internațională în regiune timp de o jumătate de secol.”.
Începutul este în 2014, când un think-tank american, şi anume Consiliul Atlantic, a atras atenția asupra disparităților de dezvoltare din Europa într-un raport intitulat „Completing Europe”. Acest lucru i-a inspirat pe șefii de stat de atunci din două țări – președintele Croației, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, și președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda – să lanseze o inițiativă, care a continuat să atragă tot mai multe personalități de rang înalt și actori importanți din lumea afacerilor și din politică.
Alte voci amintesc și contribuția doctrinei Intermarium (nume latin, în poloneză Międzymorze) lansată după Primul Război Mondial de către politicianul polonez Józef Piłsudski. Acesta vedea o Uniune a fostelor teritorii ale Comunității Polono-Lituaniene într-o singură mișcare politică. Planul a trecut prin mai multe reevaluări, unele dintre ele anticipând includerea și a altor state vecine. S-a ajuns până la reunirea economică a unor teritorii situate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, de unde și numele Intermarium (în latină, „între mări”).
Oficial, bazele 3SI au fost puse în 2016 la Dubrovnik, Croația unde a avut primul Summit cu participarea a 12 țări, şi anume Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. În iunie 2022, la Riga, Ucraina a primit statutul de partener-participant, de facto participant la Inițiativă, iar anul acesta alte două state au devenit parte a proiectului central și est-european.
An de an interesul față de 3SI a crescut pe măsură ce au fost atrași din ce în ce mai mulți reprezentanți la nivel înalt din regiunea celor Trei Mări și nu numai, inclusiv din țări non-europene precum SUA, Marea Britanie, Japonia, Turcia, Azerbaidjan și Georgia.
Evenimentul atrage, de asemenea, invitați din partea unor instituții financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
Inițiativa își propune dezvoltarea rețelelor de transport, energie și digitalizare în statele membre, inclusiv la nivel național.
Noi membri cu ocazia Summitului de la București
La capitolul noutăți, Summitul a adus intrarea Greciei în 3SI, ca al 13 stat participant. Admiterea Greciei, țară care nu e limitrofă niciuneia din cele trei mări menționate (Adriatică, Baltică și Neagră) s-a făcut în urma susținerii primite încă de acum doi ani din partea Bulgariei. Deși, după cum spuneam, Grecia nu se învecinează cu niciuna dintre cele trei mări menționate, având ieșire la Marea Ionică la vest și la cea Egee la est.
În pofida poziționării sale la limita axei Nord-Sud pe care se întinde 3SI, Grecia are o dependență ridicată față de infrastructura țărilor 3SI. Portul grec Salonic este, de asemenea, punctul terminus sudic al Via Carpatia, o rețea transnațională de autostrăzi care urmează să fie finalizată în acest deceniu.
O altă noutate la capitolul „membri” ai Inițiativei este obținerea statutului de partener participant de către Republica Moldova. Statutul este dedicat în special țărilor ce nu sunt membre UE pentru că 3SI este o inițiativă a statelor membre UE. De la declanșarea conflictului cu Rusia, Republica Moldova și Ucraina au intrat în atenția Uniunii Europene care și-a ajustat planurile privind rețeaua TEN-T astfel încât să fie luate în considerare noile realități geopolitice.
Republica Moldova devine astfel a doua țară, după Ucraina, care obține acest statut de partener-participant. Această calitate reprezintă aspirația țărilor ce o dețin de a fi asemenea statelor participante, în timp ce rolul partenerilor obișnuiți (Germania, SUA, Comisia Europeană) este de a conferi credibilitate, precum și de a oferi sprijin politic și financiar Inițiativei. Cu ajutorul statelor membre celor Trei Mări, Moldova nu numai că va deveni mai bine conectată cu restul UE, dar va avea acces și la know-how regional legat de procesul de aderare la UE.
Întrucât în Declarație se afirmă că inițiativa este „deschisă cooperării cu țările din afara UE care sunt angajate față de valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene”, este posibil ca statutul de partener participant să fie acordat în cele din urmă statelor candidate la UE din Balcanii de Vest și chiar Georgiei.
Alte țări ar putea deveni cât de curând parte a Inițiativei. Finlanda ar putea deveni probabil și ea un stat participant, dacă va dori vreodată. Spre deosebire de Grecia însă, Finlanda nu a manifestat prea mult interes pentru acest format până în prezent. Poate că, odată cu revenirea summitului în statele baltice anul viitor, situația s-ar putea schimba.
O nouă listă de priorități. Limitele 3SI
Summitul din capitala României a adus noutăți și la nivelul priorităților, deși modificările nu sunt încă clare. Declarația elaborată la finele evenimentului menționează revizuirea listei scurte a proiectelor prioritare fără însă a da detalii pe pagina oficială 3SI. Informațiile obținute pe căile neoficiale indică faptul că una dintre modificări privește Cehia, mai precis introducerea a două proiecte noi în locul conexiunii Dunăre – Oder – Elba, prioritară pentru fosta Președinție a Cehiei.
Apar semne de întrebare și în privința susținerii și rentabilității economice a proiectelor, precum și a suprapunerilor dintre acestea și cele finanțate din fondurile nerambursabile. Proiectele prioritare 3SI nu sunt în totalitate excluse de la investițiile 3SIIF, dar răspund cerințelor de dezvoltare și integrare regională, mai degrabă decât celor de profitabilitate economică. Proiectele prioritate depășesc deseori ca necesar de finanțare bugetele de care dispune Fondul 3SI. În plus, majoritatea proiectelor ar fi fost finalizate și fără Inițiativa 3SI. De aceea, rolul acesteia pare a fi cel de coordonare regională a statelor sau de obținere a finanțărilor suplimentare. Pentru noile state partenere, 3SI prezintă un soi de introducere în metodologia destul de complicată de accesare a fondurilor UE și de scriere a unor proiecte finanțabile.
Adevăratul succes al Inițiativei este faptul că statele celor Trei Mări au început să privească proiectele de infrastructură din perspectivă regională și să ia în considerare beneficiile acestor proiecte pentru vecinii lor. Această schimbare de perspectivă ajută regiunea să aibă mai mult succes în activitatea de lobby pe lângă UE și este, într-adevăr, un semn, așa cum se spune în declarație, al „maturității politice și economice a Inițiativei”.
O altă noutate: noi instrumente 3SI
Reuniunea de la începutul lunii septembrie a adus și modificări la nivelul instrumentelor de finanțare și cercetare-dezvoltare, pe fondul conştientizării limitelor actualului Fond de Finanțare 3SI. Limitele au fost trecute înclusiv în Declarația ce a închis lucrările. Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) și-a dovedit capacitatea de a dezvolta proiecte care să îmbunătățească securitatea energetică și interconectivitatea digitală și de transport a regiunii celor Trei Mări, însă nu a avut atât de mult succes în colectarea de fonduri private sau chiar atragerea statelor membre de a obține calitatea de sponsori principali.
Potrivit estimărilor și informațiilor furnizate de instituții financiare de stat din țările baltice, Fondul 3SI ar avea resurse de investiții de 3-5 miliarde euro, mult sub necesarul de finanțare. După ce a realizat cinci investiții și mai are încă două în curs de realizare, Fondul 3SI și-a cheltuit tot bugetul și nu mai are resurse pentru alte oportunități. De aceea, Declarația de la București subliniază nevoia „creării unui vehicul financiar care să îi urmeze”.
Noul Fond ar urma să reprezinte și o cale de compromis între orientarea 3SI spre dezvoltare și politicile ecologice din ce în ce mai încurajate la nivel european. Noul instrument ar trebui să se concentreze pe componente ecologice ale infrastructurii, în condițiile în care Fondul actual este doar în subsidiar preocupat de politicile verzi. Includerea unor proiecte de dezvoltare a rețelelor de gaze regionale au ținut cumva deoparte instituții de finanțare precum BERD sau BEI, interesate mai ales de atingerea scopurilor din politicile „Green Deal” care favorizează energiile regenerabile.
„Nu este clar dacă un nou fond de infrastructură cu orientare ecologică ar putea convinge Cehia, Slovacia și Austria să investească în cele din urmă în calitate de sponsori principali. Fără îndoială, această nouă orientare ar putea fi atractivă pentru americani, deoarece administrația Biden a dedicat resurse semnificative tranziției ecologice în SUA și nu numai. Acest lucru a fost reiterat în timpul summitului din acest an de către trimisul special al SUA pentru climă, John Kerry, care a promis să ajute regiunea să își transforme sectorul energetic și chiar a acordat primele granturi Phoenix pentru conversia centralelor electrice pe bază de cărbune în centrale electrice RMN în Polonia, Cehia și Slovacia”, explică analiști ai Institute of New Europe.
Miza ucraineană
Declarația comună dată la final subliniază că „implicarea financiară și sprijinul Statelor Unite în implementarea proiectelor strategice de conectivitate regională este esențială în actualul mediu geopolitic”. De aceea, este esențial ca cel de-al doilea 3SIIF să fie și mai atractiv pentru investitorii americani și internaționali. Acest lucru ar putea fi realizat prin asigurarea faptului că proiectele Fondului aduc beneficii și Ucrainei.
În prezent, există mai multe fonduri pentru a sprijini reziliența, reconstrucția, coerența UE și conectivitatea Ucrainei decât există pentru regiunea celor Trei Mări. Orientarea fondului și către Ucraina ar putea dovedi angajamentul celor Trei Mări de a oferi sprijin continuu vecinului său estic. De asemenea, ar putea asigura rolul regiunii în reconstrucția Ucrainei, contribuind în același timp la îmbunătățirea infrastructurii regionale. Demn de semnalat că orice conexiune între Ucraina și Europa de Vest este sortită să traverseze țările membre 3SI.
3SI țintește proiecte inteligente
Pe lângă înființarea unui nou Fond de investiții, participanții la Summit au convenit, și consemnat în declarația lor acest lucru, nevoia de a lansa un așa-zis Fond de inovare 3SI. Acest instrument ar urma să fie responsabil de investiții în proiecte inovatoare transfrontaliere, de introducerea progreselor tehnologice și ar putea da o gură de oxigen inovației la nivelul întregii regiuni.
Din nou, nu există încă prea multe detalii despre acest fond, dar este cert că regiunea are nevoie de așa ceva, după ce în deceniile scurse după anii ‘90 țările membre 3SI și-au bazat competitivitatea pe costurile mici ale muncii, resurse ieftine. Creșterea salariilor în regiune, dar și a costurilor a adus prețurile din Europa de Est și Centrală aproape de cele din Vestul continentului, fapt pentru care vechea schemă bazată pe salarii reduse nu mai funcționează.
Inovarea constatată ar putea contribui la inițierea cooperării transfrontaliere în domeniul cercetării și dezvoltării, la reducerea costurilor susținute de fiecare țară, la extinderea proiectelor și chiar la creșterea coeziunii prin punerea în aplicare a acelorași tehnologii în întreaga regiune. Cooperarea pentru infrastructuri inovatoare este deosebit de importantă, deoarece ar putea ajuta regiunea să fie mai puțin dependentă de tehnologiile străine, ceea ce creează noi tipuri de dependențe.
Stadiu incipient pe majoritatea proiectelor
Stadiul fizic redus în care se găsesc majoritatea proiectelor 3SI pare a fi principala problemă la care oficialii Inițiativei celor Trei Mări trebuie să răspundă. Astfel, potrivit ultimelor date oficiale raportate, doar cinci proiecte sunt definitivate, 12 sunt în desfășurare, 15 înregistrează progrese substanțiale, iar restul (peste 50) sunt pur și simplu proiecte „înregistrate”, deci fără activități semnificative pe acestea.
Să trecem în revistă proiectele definitivate sau cu progrese substanțiale pe partea feroviară. Sunt doar patru unde progresele sunt „substanțiale”, după cum notează oficialii 3SI.
Primul dintre acestea este Amber Rail Freight Corridor care reunește Polonia (țară care l-a și propus în 2018), Ungaria, Slovacia și Slovenia. Țara partener este Serbia, care nu e parte a Inițiativei. Crearea coridorului aduce conexiunea între porturile maritime adriatice din Republica Slovenia și porturile interioare de pe Dunăre din Ungaria și Republica Slovacă, dar aduce și perspectiva dezvoltării transportului feroviar cu Republica Serbia și îmbunătățirea transportului feroviar în direcția Europa – Asia. Coridorul Amber este oficial pe deplin operațional, dar se și găsește într-o continuă dezvoltare. În Polonia, o nouă secțiune feroviară Cracovia – Sczyrzyc va face parte în curând din Coridorul feroviar de transport de marfă 11.
Un al doilea proiect feroviar ce înregistrează progrese substanțiale este realizarea unei linii secundare între Koper și Divaca Slovenia la care parteneri implicați mai sunt Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia și Slovenia. Proiectul va aduce o scurtare a distanțelor cu 17 km (vor fi opt tuneluri, două viaducte, două poduri) și a duratelor de deplasare cu 20 de minute. Capacitatea liniei va crește de la 90 la cel puțin 220 de trenuri zilnic. Bugetul este de 1,2 miliarde euro, din care 87% din finanțare este asigurată (BEI, credite comerciale, fonduri UE).
Un al treilea proiect avansat este Rail Baltica propus de Lituania cu țări implicate Letonia, Polonia și Estonia. Rail Baltica este un proiect de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de transport feroviar cu scopul de a integra statele baltice în rețeaua feroviară europeană. După pregătirea lucrărilor, proiectul, cu o valoare de 1,2 miliarde de euro se află acum în faza de construire și realizare a catenarelor, stațiilor și are finanțare asigurată atât de la bugetul de stat al Sloveniei, cât și fonduri UE, comerciale și BEI.
Și, în fine, ultimul proiect cu progrese substanțiale este Rail 2 Sea care presupune conectarea porturilor Gdansk – Polonia de Constanța – România printr-o cale ferată. Proiectul este unul amplu, cu un cost total de peste 16 miliarde de euro și cu numeroase secțiuni definitivate.
Proiectele de Transporturi reprezintă grosul, şi anume 49% din total, urmate de cele pe energie cu 37% și cele din domeniul digitalizării cu 14%. Finanțarea proiectelor are loc majoritar din fonduri europene de coeziune (25%), fonduri naționale 24%, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții (împreună cu 13%), Fondul de Investiții 3 Seas Initiative (3SIIF cu 9%), alte surse de finanțare UE (15%) și alte surse (14%).
În ceea ce privește proiectele depuse, acestea se împart în proiecte generale și proiecte prioritare. Sunt 11 țări care au depus proiecte. Lista proiectelor prioritare de interconectare a fost unul dintre principalele rezultate ale celui de-al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat la București în 2018. Atunci, aceasta cuprindea 48 de proiecte în domeniul energiei, al infrastructurii digitale și al infrastructurii de transport. La momentul publicării Raportului de stare 2022, numărul total de proiecte de interconectare în cadrul Inițiativei celor Trei Mări a ajuns la 91, cu o valoare estimată a investițiilor de 168,4 miliarde de euro. Numărul de proiecte prioritare a crescut cu un procentaj de 89,6% începând cu 2018, când a fost prezentată prima listă de proiecte de interconectare prioritare.
Sunt în total 90 de proiecte generale, majoritatea depuse de Ungaria și Croația (câte 17 de fiecare), Polonia 12, Letonia și Lituania câte 11, Slovacia 8, România și Slovenia câte 7, Estonia 6, Bulgaria 4 și Cehia 1. Din acestea, sunt 81 de proiecte prioritare, numărul acestora fiind mai mic decât cel al celor generale în cazul Bulgariei, respectiv 3, Slovaciei (două), Lituaniei (opt față de 11). Bugetul total al acestor proiecte prioritare este de 166,6 miliarde de euro, doar cu aproximativ două miliarde de euro mai puțin decât cele generale.
Articol apărut în revista Railway PRO – Octombrie 2023.
