Oraşul Baltimore şi regiunea sa metropolitană au nevoie de dezvoltarea unui sistem de transport public eficient şi conectat pentru a reduce nivelul traficului rutier şi a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În urmă cu mai mulţi ani, se cristaliza ideea creării unui coridor de transport în comun, însă după o serie de studii şi analize proiectul a fost anulat. Recent, autorităţile au revenit asupra ideii şi au relansat proiectul care are drept scop creşterea atractivităţii transportului public şi dezvoltarea economică.
560.000 de oameni locuiesc în oraşul american Baltimore, în statul Maryland, iar împreună cu cele 23 de ţări formează o populaţie de peste 2.75 milioane de locuitori. Baltimore este un oraş independent şi singurul din Maryland care nu se află într-un comitat. La economia oraşului, industria privată are un aport important, care generează o producţie de peste 40 de miliarde de dolari. Aceasta este susţinută de un sistem de transport format din toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian şi naval). În afară de autostrăzi, aeroport şi portul Baltimore, cel mai adânc din Maryland’s Chesapeake Bay, oraşul beneficiază de acces la reţeaua de cale ferată pentru traficul de marfă şi pasageri – furnizate de operatorul naţional Amtrak, iar reţeaua de transport în comun este formată de sistemul de transport pentru navetişti MARC care conectează Baltimore de Washington, D.C.. Sistemul de transport public al oraşului Baltimore este asigurat de reţeaua de autobuze, cea a liniilor de metrou uşor care oferă conectivitate cu aeroportul BWI, suburbiile nordice şi sudice şi parcurile industriale şi sistemul de metrou care leagă suburbiile nord-vestice de Johns Hopkins Medical Campus.
Sistemele de transport public pe şină sunt operate de Maryland Transit Administration, asigurându-se serviciile de transport în oraş şi zona sa metropolitană. Luând în calcul sistemul de transport public, cele feroviare (formate din cele ubane pe şină şi MARC Train) sunt plasate pe locul al doilea în materie de cel mai utilizat mod de deplasare al cetăţenilor, după cel cu autobuzul, având o medie de peste două milioane de călătorii pe lună. Toate cele trei conexiuni (MARC Train, SubwayLink şi Light RailLink) s-au confruntat cu scăderi masive în perioada pandemiei şi, deşi traficul începe să îşi revină, încă este departe de nivelul de dinaintea crizei din sănătate.
În lungime de 25 km cu 14 staţii, linia de metrou conectează centrul oraşului de suburbiile nord-vestice (către Owings Mills station), în medie cu o frecvenţă de un tren la fiecare 8-10 minute în orele de vârf.
SubwayLink înregistra în iunie 2017 cel mai mare trafic, ajungând la peste un milion de călătorii pe lună, acesta având suişuri şi coborâşuri până în februarie 2020 (cu circa 612.600 călătorii), scăzând brusc în aprilie 2020 la doar 102.385 călătorii. Din momentul anunţului pandemiei, traficul SubwayLink a rămas la un nivel extrem de scăzut, în februatrie 2023 fiind înregistrate 116.196 călătorii.
Linia LRT, situată pe axa nord-sud, oferă legătură între aeroportul BWI Marshall Airport şi centrul oraşului, pe o lungime de 48 km cu 33 de staţii. Linia leagă Hunt Valley în Baltimore County de Glen Burnie în Anne Arundel County.
Sistemul a cunoscut cea mai mare creştere a traficului în noiembrie 2016 cu 676.745 călătorii, urmată de diferite niveluri de trafic, tot până în aprilie 2020, când scăderea era una drastică, la 46.857 călătorii. Pe parcursul ultimilor trei ani, traficul s-a redresat, mai accelerat decât cel asigurat de serviciile de transport cu metroul, ajungând în februarie 2023 la 179.261 călătorii.
Octombrie 2019 a însemnat pentru sistemul MARC Train (de 300 km) cea mai mare creştere de trafic – de 855.182 călătorii, urmată de cea mai drastică scădere – la doar 26.178 călătorii în aprilie 2020, din 2021 până în 2023 cunoscând o creştere (faţă de nivelul din pandemie) până la 265.107 călătorii în februarie 2023. Prin sistemul feroviar MARC, liniile Penn şi Camden conectează Central Maryland şi Washington, D.C.
În conformitate cu datele publicate de Maryland Transit Administration (MTA), traficul pe sistemul de transport pe şină încă nu a revenit la nivelul de dinaintea pandemiei, însă autorităţile speră ca acesta să se redreseze. Servicii mai frecvente, rapide şi fiabile, precum şi cu o conectivitate sporită sunt cheia către creşterea atractivităţii sistemului de transport public, pentru care autorităţile au în plan proiecte de dezvoltare.
Maryland Transit Administration a publicat în 2020 Regional Transit Plan, o strategie care abordează optimizarea şi dezvoltarea transportului public prin abordarea serviciilor feroviare şi de autobuz în Central Maryland, incluzând Baltimore City şi Baltimore County, precum şi alte trei comitate (Anne Arundel, Harford and Howard). În regiune sunt efectuate circa 300.000 de călătorii pe zi (în transportul public), cu o medie anuală de 100 de milioane de călătorii, iar circa 170.000 de muncitori se axează pe aceste servicii, în timp ce 9.000 de călătorii sunt efectuate în regiunea Central Maryland, care beneficiază de conexiuni către Northeast Corridor, oferind accesul către Washington D.C., Philadelphia and New York City.
În prezent, 40% din cetăţenii regiunii şi 50% din locurile de muncă ale regiunii se axează pe mobilitatea oferită de serviciile de transport cu autobuzul şi trenul, iar pentru 2045 sunt estimări de creştere a regiunii cu încă 300.000 locuitori şi 440.000 locuri de muncă, ceea ce ar necesita servicii şi conexiuni adiţionale.
Viziunea are ca scop realizarea unei reţele de tranzit interconectată şi include îmbunătăţirea reţelei, 30 de coridoare regionale şi 130 de strategii, care îndeplinesc şase obiective concise (servicii mai rapide şi fiabile, optimizarea experienţei pasagerilor, creşterea numărului de călătorii şi echitabilitatea, creşterea accesului către locurile de muncă şi elaborarea proiectelor pentru a corespunde cererii viitoare). În urma implementării proiectelor, pasagerii vor beneficia de servicii cu o punctualitate ridicată, creşterea serviciilor de autobuz pe rutele aglomerate, înlocuirea parcului de vehicule şi cel de material rulant, un sistem de plată unitar care să înglobeze toţi furnizorii de servicii de tranzit şi staţii care să fie adaptate pasagerilor cu dizabilităţi.
Scopul proiectelor propuse este de a creşte atractivitatea transportului public şi a majora numărul de pasageri pin extinderea reţelelor şi serviciilor, încurajarea angajatorilor în a oferi subsidii pentru transportul de tranzit, precum şi pentru parcări, modernizarea şi adaptarea tuturor staţiilor, inclusive cele ale MARC, instalarea sistemelor de informare a pasagerilor, prioritizarea serviciilor pentru lucrătorii esenţiali şi implicarea tuturor autorităţilor şi agenţiilor pentru a implementa acţiuni şi măsuri care să contribuie la creşterea numărului de călătorii.
Îmbunătățiri la rețeaua de transport
Pentru reţeaua de light rail, proiectele ce includ creşterea fiabilităţii şi a vitezei de deplasare vizează prioritizarea traficului prin instalarea semnalelor inteligente, realinierea şinelor pe anumite secţiuni, minimizarea întreruperilor serviciilor şi înlocuirea vehiculelor prin introducerea de vehicule noi cu podea joasă. Creşterea călătoriilor ar putea avea loc prin măsurile propuse de strategia ce implică identificarea investiţiilor pentru infrastructură, staţii, servicii şi conexiuni pentru a oferi opţiuni multiple.
În ceea ce priveşte sistemul de metrou, optimizarea fiabilităţii şi a vitezei de deplasare este legată de administrarea întreruperilor serviciilor pentru minimizarea impactului asupra pasagerilor, inclusiv prin planuri de atenuare a inundațiilor și creşterea rezilienţei.
Îmbunătăţirea serviciilor în reţeaua feroviară de navetişti MARC implică lucrări de construcţie şi extindere a infrastructurii, înlocuirea staţiei West Baltimore prin coordonarea cu realinierea Baltimore şi Potomac (B&P) şi alocarea sprijinului operatorului Amtrak pentru noul tunel. În acelaşi timp, strategia propune elaborarea unui studiu pentru extinderea serviciilor MARC către L’Enfant Plaza (în Washington, D.C.) şi Northern Virginia, dezvoltarea unui alt studiu pentru a elimina legătura lipsă în transportul de navetişti către partea nordică şi optimizarea conexiunilor cu reţeaua administrată de Southeastern Pennsylvania Transportation Authority (SEPTA) în Delaware şi Pennsylvania. Dezvoltarea reţelei feroviare mai presupune şi posibilitatea de construcţie a noi staţii acolo unde este nevoie, în conformitate cu cererea de mobilitate şi optimizarea serviciilor de autobuz la staţiile MARC.
Tot pe segmentul de heavy rail sunt programe ce vizează optimizarea reţelei prin abordarea coridoarelor existente care au nevoie de investiţii masive privind lucrări de construcţie şi mentenanţă pentru a asigura apoi servicii mult mai calitative. În zonele din aria metropolitană a Baltimore sunt propuse lucrări concrete ce vor avea impact asupra furnizării unor servicii şi conexiuni mai bune. De exemplu, în comitatul Anne Arundel, situat la 50 km sud de Baltimore, sunt propuse proiecte de cvadruplare a secţiunii dintre Odenton şi Halethorpe (on the Penn Line) şi eliminarea trecerilor la nivel pe Camden Line. În ţinutul Harford, situat la aprox 60 km nord de Baltimore, se preconizează eliminarea legăturii lipsă în serviciile feroviare regionale între MARC Train și serviciile Southeastern Pennsylvania Transportation Authority (SEPTA) prin Newark și Delaware, eliminarea trecerilor la nivel pe liniile feroviare suburbane.
În Baltimore County îmbunătăţirea coridoarelor feroviare existente includ finalizarea staţiei din zona Texas din Cockeysville, conectarea LRT cu metroul în State Center (unde sunt instituţiile şi agenţiile statului) şi în Lexington Market (piaţă publică situată în centrul oraşului, fiind una istorică, deschisă în urmă cu 240 de ani), prin investiţii în infrastructură şi extinderea orelor de funcţionare a serviciilor (inclusiv duminica).
Red Line este pe drumul cel bun
Investiţiile sus-menţionate vor oferi servicii rapide şi conectate în şi către oraşul Baltimore care va avea o mobilitate îmbunătăţită şi datorită sistemelor urbane pe şină. Unul dintre proiectele importante vizează o nouă linie light rail – Red Line, care a fost anulat în 2015 de către fostul guvernator al Maryland, decizie considerată de actualul primar al oraşului, Mayor Brandon Scott, drept “investiţii catastofale şi intenţionate pentru oraş“ este considerat o componentă importantă care elimină legătura lipsă în sistemul de tranzit est-vest între Bayview and Woodlawn, prin centrul oraşului.
În iunie, Guvernatorul din Maryland, Wes Moore, a luat decizia de relansare a proiectului de construcţie a liniei pe axa est-vest, contribuind la preluarea traficului pe acest coridor şi la furnizarea unor conexiuni mult mai bune ale transportului public.
„În urmă cu aproape un deceniu, administrația anterioară a tăiat proiectul Red Line într-un moment în care Baltimore se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă – dar acum este momentul să facem lucrurile cum trebuie. Vom lucra împreună și vom profita de acest moment din istoria națiunii noastre, când astrele sunt aliniate pentru a investi în transportul public în comun.”, a spus guvernatorul.
Timp de zece ani s-au făcut studii şi analize tehnice şi de mediu, inclusiv consultare publică, ultimul fiind finalizat în 2022 (East-West Corridor Feasibility Study) şi cuprinde o etapă a următorilor 25 de ani, care este parte a planului Central Maryland Regional Transit.
Raportul publicat în decembrie 2022 arată că în cadrul coridorului est-vest călătoriile se fac în mare parte pe distanţe scurte, cu 80% din călătorii cu lungimea mai mică de 8 km (5 mile) și 42% dintre călătorii cu o lungime mai mică de circa 3 km (2 mile).
Studiul coridorului a luat în calcul patru obiective ce implică optimizarea conectivităţii cu reţeaua de tranzit existentă, extinderea conectivităţii reţelei regionale de transit, prioritizarea necesităţilor utilizatorilor acestor servicii, precum şi maximizarea beneficiilor economice şi de mediu aduse de investiţia semnificativă.
Pentru crearea unui coridor est-vest cu o capacitate mare, acest plan a studiat toate opţiunile incluzând heavy rail, light rail şi bus transit, inclusiv tipul de vehicule (autobuze) care pot oferi un potential al coridorului. În plus, s-a analizat şi posibilitatea de introducere a unui people mover, o modalitate de transfer rapid şi water taxi care ar avea o “ofertă” în a contribui la crearea unui coridor viabil, care furnizează servicii conectate, facile şi rapide, cu un nivel de confort înalt.
Cele mai potrivite moduri de transport din toate cele studiate au fost cel feroviar, LRT şi bus transit, deoarece aceste trei moduri pot oferi peste 20.000 de călătorii pe zi (pe tot coridorul – în zona urbană şi suburbană) de-a lungul unei linii de 16 – 48 km (10 – 30 miles).
Varianta de linie heavy rail ar oferi o capacitate cuprinsă între 70.000 – 200.000 de călătorii pe zi, ceea ce este mult mai mare decât este necesar. În schimb, variantele de LRT şi BRT pot oferi o capacitate de 15 – 80.000 călătorii pe zi, ceea ce întruneşte estimarea şi ipoteza pentru coridorul est-vest al Baltimore şi de aceea aceste două modalităţi vor fi luate în calcul în continuare pentru a se stabili care este cel mai potrivit.
Maryland Transit Administration ar putea implementa proiectul în baza studiilor efectuate şi a unei consultări publice mai ample care să întrunească condiţiile şi necesitatea de mobilitate solicitată de cetăţeni pentru ca proiectul să aducă cel mai mare aport la o mobilitate eficientă, în beneficiul societăţii.
În perioada următoare, MTA va intra într-o altă etapă de dezvoltare a proiectului, luându-se în calcul patru elemente esenţiale pentru ca lucrările să fie eficiente, iar serviciile să ofere conexiunile necesare şi servicii rapide.
Astfel, se vor analiza opţiunile de light rail şi bus rapid transit, revizuirea alinimentului Highlandtown/Bayview deoarece în ultimi ani zona Highlandtown s-a dezvoltat şi se va realiza o evaluare a impactului asupra mediului şi integrarea cu alte proiecte. De asemenea, se pune problema de necesitate sau nu a unui tunel. În acest sens, se va explora modalitatea de a reduce sau chiar a elimina această structură în centrul oraşului, prin utilizarea de aliniamente la nivelul străzii pentru a analiza costurile, beneficiile și dezavantajele tunelurilor.
Proiectul Red Line ar implica construcţia unei linii de aproape 23 km cu 20 de staţii, dintre care cinci ar fi construite în subteran, conectând Woodlawn (situat în Baltimore County) şi Johns Hopkins Bayview Medical Center. Pe traseul său, linia va traversa comunităţile din West Baltimore, centrul oraşului, Inner Harbor East şi Fells Point, două zone istorice şi dinamice, iar de aici linia va ajunge la centrul medical. În cadrul studiului East-West Corridor Feasibility Study, această rută este menţionată în cadrul alternativei 6 (sunt luate în considerare şapte alternative preliminare) conform căreia, din cauza dezvoltării recente pe coridor, sunt necesare modificări de aliniament în partea Southeast Baltimore.
În această variantă, linia ar avea 22.7 km cu 19 staţii, timpul de călătorie fiind estimat la 43 de minute, cu o frecvenţă a trenurilor de şapte minute în orele de vârf şi zece minute în afara acestora.
Proiectul are încă nevoie de analize pentru a se aborda cea mai bună metodă din punct de vedere al costurilor şi beneficiilor, pasagerii având nevoie de un serviciu de transport eficient care să corespundă necesităţilor lor şi societăţii.
Practic, aceasta va trece prin cele mai dense şi aglomerate coridoare (coridorul Route 40 este unul dintre cele mai aglomerate) ale oraşului, oferind servicii mult mai rapide şi conectate la restul sistemului de transport public, în special la reţelele de metrou, LRT şi cea feroviară MARC.
Acesta este un „proiect de tranzit mult așteptat și extrem de necesar, care va conecta mai bine toți locuitorii noștri cu tot ceea ce are de oferit regiunea Baltimore. Un proiect de transport de o asemenea anvergură trebuie să fie holistic și să reflecte modul în care regiunea noastră a crescut și s-a schimbat,” a spus Johnny Olszewski, Baltimore County Executive, la evenimentul de relansare organizat la stația West Baltimore MARC.
Se estimează că în momentul în care linia va deveni operaţională, va transporta 40.000 de pasageri pe zi, cu o medie anuală de 14.6 milioane de pasageri pe an, contribuind nu doar la creşterea atractivităţii transportului public şi a nivelului de conectivitate în oraş şi zona sa metropolitană, dar va reuşi să reducă semnificativ nivelul de emisii.
Articol apărut în revista Railway PRO – Iulie 2023
