Astaldi a dat din nou în judecată Metrorex

Acțiunea in instanță a fost deschisă la Tribunalul București, marți, 6 august. Aceasta după ce italienii au câștigat deja plăți suplimentare de 230 de milioane lei, peste cota de profit declarată inițial.

Obiectul acțiunii deschise marți este neclar, părțile în proces fiind Astaldi, FCC, Delta ACM iar avocații acestora fiind firma Țuca Zbârcea. Deocamdată Astaldi frânează lucrările la Magistrala 5 punând presiune în vederea încasării daunelor câștigate în instanță, spun oficialii Ministerului Transporturilor.

Surse oficiale din instituție afirmă că antreprenorul italian a frânat semnificativ ritmul lucrărilor derulate la Magistrala 5, fapt privit cu iritare de către conducerea Metrorex.

Potrivit directorului general al Metrorex, Marin Aldea, Astaldi şi-a asumat să finalizeze proiectul până la sfârşitul anului, iar compania română a alocat banii necesari lucrărilor la Magistrala 5 în bugetul pe 2019, facturile fiind achitate la zi, respectând contractul cu Astaldi, informează Mediafax.

Deşi firmea Astaldi condiţionează accelerarea ritmului de lucru de achitarea celor 94 de milioane de lei reprezentând costurile din instanţă, Metrorex anunţă că au convenit eşalonarea sumei, în discuţiile purtate între părţi în cursul zilelor marţi şi miercuri. Până în prezent, Metrorex a achitat, în urma proceselor pierdute cu Astaldi, 140 de milioane de lei.

Astaldi ar putea fi dată și ea în judecată pentru obținere de daune, dacă nu respectă ritmul și refuză lucrările, spun oficiali din Ministerul Transporturilor. Acestea adăugau că joi Marin Aldea se găsea pe șantier pentru a vedea de ce italienii nu lucrează cu o viteză semificativă.

În urmă cu două luni, Dumitru Şodolescu, directorul general al Metrorex, a anunţat că magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei – Eroilor, va fi gata în luna decembrie în acest an după 8 ani de lucrări.

În România firma italiană este unul dintre cei mai mari solicitanți de plăți suplimentare la contractele de infrastructură, pe cele mai diverse motive, printre care: ajustări ale costurilor de execuție, modificări legislative, modificări ale proiectelor, lipsa terenurilor expropriate de către beneficiarul lucrărilor sau a utilităților mutate. Practic, orice modificare este invocată pentru creșterea sumelor încasate. Nici nu începuseră bine anul trecut proiectul podului de la Brăila că Astaldi și avea 10 pretenții financiare sau extensii de timp. Între timp numărula acestora a crescut semnificativ.

Până acum câțiva ani rețeta majorării valorilor contractuale era creșterea acestora pe baza unor lucrări așa zis suplimentare. Intrarea în UE și adoptarea legislației comunitare privind achizițiile publice, dar și adoptarea contractelor FIDIC în România, a închis porțile acestor metode de rotunjire a profiturilor. În schimb contractele FIDIC permit majorări de 10% ale valorilor contrractuale, cu titlul de cheltuieli neprevăzute și alte plăți suplimentare cu titlul de pretenții ale constructorilor.

De cele mai multe ori ajutați de birocrația procedurilor de expropriere a terenurilor necesare, de  emitere a autorizațiilor dee construire sau de mediu, constructorii străini apleazaă la firme de avocatură specializate care le obțin decizii favorabile lor. În fața avocaților specializați în străinătate în contracte FIDIC, juriștii autorităților contractante din România mai prost pregătiți nu au nicio șansă.

In contractul magistralei 5 Astaldi a încasat deja 140 de milioane de lei și așteaptă să primească alți 94 de milioane de lei, deci un total de 230 de milioane de lei, sumă semnificativă dacă luăm în calcul că valoarea inițială a lucrărilor de proiecatre și execuție a fost de 1,2 miliarde lei. La o marjă a profitului de aproximativ 10%, sumele încasate suplimentar de asocierea condusă de italieni depășește profitul prevăzut în oferta lor inițială.