spot_img
vineri, septembrie 30, 2022
spot_img

Asociația Pro Infrastructura către Grindeanu: pe unde vor circula ramele electrice cu 200 km/oră?

Asociația Pro Infrastructura îl interpelează public pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, căruia îi cere să explice pe unde vor circula cu 200 km/oră ramele electrice ce vor fi achiziționate.

„Domnule ministru, unde anume vor circula trenurile cu 200 km/h? Din seria <să ne facem imagine cu infrastructura și materialul rulant>, ministrul Grindeanu se laudă pe persoană fizică folosind poze din Elveția că o instituție a statului (ARF) a trimis <spre SICAP> o licitație de rame electrice care pot atinge 200 km/h și indică rutele pe care vor fi puse. Pe porțiuni lungi din aceste trasee viteza maximă este sub 100 km/h!”, se arată într-o postare de duminică seara de pe contul de Facebook al asociației.

Aici se explică faptul că doar pe aproximativ 170 km din cei 225 km de pe București-Constanța se poate circula cu viteza maximă de 160 km/oră. „În următorii ani, proiectele de reconstrucție întârziate cu câte 5-8 ani vor mai adăuga 475 km cu 160 km/h pe coridorul Brașov-Curtici. Segmentele Sighișoara-Simeria și Ghioroc-Curtici permit deja 160 km/h, dar sunt operate cu 140 km/h. Se mai află în licitație vreo 200 km cu 160 (Arad-Caransebeș și Aleșd-Oradea). În pregătire, avem Ploiești-Vicșani, Pașcani-Iași, o parte din Cluj-Coșlariu și tunelurile Predeal și Balota de 7 km fiecare. Din experiența de până acum, între pregătire și dare în trafic trec cam 20 de ani. Așadar, cam asta va fi <rețeaua> CFR de 160 km/h peste două decenii”, scriu cei de la API.

API reclamă lipsa de interes pentru implementarea ERTMS

În continuarea postării, se arată că nu se poate circula cu 200 km/oră în România deoarece la peste 160 km/oră mecanicii nu mai văd la timp semnalele luminoase de pe marginea căii ferate. Așa că sistemul arhaic de semnalizare BLA, adus în România în 1960, trebuie înlocuit cu semnalizare în cabina mecanicului, folosită de multe decenii în alte țări.

„Uniunea Europeană impune și finanțează sistemul de semnalizare ERTMS/ETCS și teoretic noi îl avem instalat pe Ghioroc-Curtici și în curs de instalare pe Sighișoara-Simeria, dar practic a funcționat doar câteva zile pe zona pilot Buftea-Periș. Lipsa de interes pentru ERTMS din întreaga industrie feroviară, de la CFR SA la operatorii privați, nu ne dă speranțe că se va depăși curând pragul de 160 km/h. Trecerile la nivel sunt un alt factor major: cresc foarte mult timpul de așteptare pentru șoferi dacă viteza maximă pe calea ferată este ridicată la 200. Proiectele de reconstrucție de sute de milioane de euro pe coridorul Constanța-Curtici au prevăzut, inexplicabil, păstrarea multor treceri la nivel, inclusiv cu drumuri județene sau naționale! Chiar și studiile de fezabilitate aflate acum în derulare pe Ploiești-Vicșani și Pașcani-Iași nu desființează toate trecerile la nivel cu drumuri județene. Spre comparație, în Germania mai există doar 9 treceri la nivel pe linii de 200 km/h, toate cu drumuri locale sau agricole”, mai spune API.

Asociația cere Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) să explice public cum a ajuns la concluzia că țara noastră trebuie să achiziționeze rame electrice de 200 km/oră.

Sorin Grindeanu a anunțat că ramele electrice vor avea viteza maximă de 200 km/oră

Pe 10 august, Sorin Grindeanu a anunțat că Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a transmis, spre publicare în SICAP, anunțul de participare pentru achiziția a încă 20 de trenuri electrice de lung parcurs, contract finanțat prin PNRR.

Cele 20 de trenuri vor avea viteza maximă de 200 km/oră și vor circula pe următoarele rute, după cum a anunțat ministrul și după cum a scris la vremea respectivă Club Feroviar:

  • Oradea – Cluj Napoca – Sighișoara – Brașov
  • Cluj Napoca – Alba Iulia – Simeria (Deva) – Târgu Jiu – Craiova – Calafat
  • Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Bacău – Iași
  • Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Bacău – Suceava
  • Galați – Mărășești (Focșani) – Bacău – Iași
  • Galați – Mărășești (Focșani) – Bacău – Suceava
  • Galați – Brăila – Constanța – Mangalia
  • Iași – Bacău – Mărășești (Focșani) – Barboși (Galați) – Brăila – Constanța – Mangalia
  • Suceava – Bacău – Mărășești (Focșani) – Barboși (Galați) – Brăila – Constanța – Mangalia

Giurgiu – București – Ciulnița (Slobozia) – Călărași.

Ultimele Articole