spot_img
sâmbătă, august 13, 2022
spot_img

ANALIZĂ. Scandalul Drulă-Rădoi, amorsat pe banii bucureștenilor

Disputele dintre ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și liderul de sindicat Metrorex, Ion Rădoi, pe tema fondului de salarii de la companie și-ar putea găsi o rezolvare parțială, anume majorarea prețurilor la călătorii. Niciuna dintre părți nu cedează, iar soluția rămâne colectarea a mai mulți bani de la călători.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Scandalul Drulă-Rădoi

Cauza disputei este o prevedere bugetară destul de neinspirată, adoptată de Guvern, în numele austerității bugetare și atingerii țintei de deficit pe acest an. Prevederea spune că la companiile care au înregistrat pierderi, fondul de salarii rămâne la nivelul celui de la începutul anului trecut. Cu un buget rectificat care prevede o pierdere brută de 328 milioane lei pe anul trecut, Metrorex se încadrează în această situație. Creșterile fondului de salarii sunt interzise, deși există explicații obliective, nu toate legate de lăcomia sindicatelor, pentru această creștere.

În cazul Metrorex există presiune de fondul de salarii din două motive. Potrivit ministrului Drulă, dacă în 2016 cheltuielile cu personalul la Metrorex erau de aproximativ 333 de milioane lei, în 2020 acestea au ajuns la 627 milioane lei, iar pentru 2021 sunt prevăzute să crească până la 876 milioane lei. Un spor deci de 249 de milioane lei la salarii pentru acest an, o creștere de nu mai puțin de 39% față de anul trecut. Aproape jumătate vine din majorările salariale negociate de sindicate cu CA Metrorex spre finele anului trecut. „În luna septembrie 2020 la Metrorex s-a negociat o creștere de 18% a salariilor”, spune ministrul Drulă.

Restul vine dintr-o majorare de personal cel mai probabil cauzată de intrarea în exploatare a unei noi magistrale de metrou, a V-a. Este vorba de 1.300 de angajați care, potrivit aceluiași responsabil, au semnat contracte de muncă cu Metrorex în 2020 (numărul actual de angajați este aproximativ 6.000, de la 4500 la finele lui 2019).

Părțile nu par a cădea la pace. Ministrul Drulă nu poate refuza punerea în practică a legii bugetului, căci orice măsură trebuie să treacă de Ministerul de Finanțe și de șeful său, Florin Cîțu. Ca urmare, nu poate decât să își internalizeze, ca și cum ar fi voința sa, ceea ce dispun ministrul de Finanțe și premierul.

De cealaltă parte, liderul de sindicat Ion Rădoi nu poate accepta concedieri sau micșorări salariale, căci i-ar fi știrbită imaginea construită de 30 de ani în fruntea sindicatului Metrorex. Rădoi i-a spus zilele trecute ministrului că n-are decât să închidă noua magistrală.

”Noi avem deficit de personal de peste 1.000 de salariați. Dacă vrea să facă disponibilizări, n-are decât să închidă Magistrala 5. Avem de-a face cu un om nepregătit în domeniu, care nu cred că merită să dețină acest post, atât timp cât face asemenea declarații”, a declarat Ion Rădoi pentru Club Feroviar.

CFiR, singura platformă de resurse umane care se ocupă strict de domeniul feroviar și cel al transportului urban pe șină, organizează ediţia a IV-a a Târgului de Carieră Feroviară în România.

Interacţionează LIVE cu cei mai activi şi importanţi angajatori de pe piaţă.
Programează
te la interviurile online şi fă următorul pas in cariera ta feroviară.

Partener Principal Colaboratori Parteneri Media
facultatea de transporturi UPB logo CFDP

MAI MULTE DETALII

 

Scandalul Drulă-Rădoi. Cum se va ieși din blocaj

Cel mai probabil va fi o strategie combinată a ministrului și liderului sindical, în condițiile în care niciunul nu îmbrățișează ideea unei greve la metrou. O soluție parțială ar fi o majorare a prețurilor călătoriei pe motiv că acestea nu au mai crescut de mult timp (cu ignorarea deliberată a faptului că o călătorie cu un mijloc de suprafață este de două ori mai ieftină).

Invitat la Digi 24, Cătălin Drulă a fost întrebat despre o posibilă scumpire a cartelelor de acces în acest an, ținând cont de performanța financiară slabă a Metrorex, în pandemie. „Este o opțiune. N-am avut această discuție, aștept să se instaleze noua conducere, dar vă spun doar atât: de 5-6 ani nu a mai crescut tariful. Pe partea de venituri se poate umbla și acolo dacă facem comparații cu alte capitale din zonă. Trebuie să avem un pic grijă fiindcă suntem într-o perioadă de pandemie în care oamenii au o oarecare teamă de transportul în comun, dar există o flexibilitate”, a transmis ministrul. În 2019 Metrorex a vândut bilete de 466 milioane lei, iar o creștere de 20% ar putea aduce deci chiar 90 de milioane lei.

„Numai dacă ne uităm la inflația din ultimii 5 ani, ar trebui măcar o ajustare în zona asta. Ar putea să ajute [bugetul companiei]. Nu va umple acea gaură de care vorbeam pe întregime, dar ar putea să ajute. Spre exemplu, cifrele sunt aproximative, nu le citați ca atare, dar la o creștere de 20% în zona tarifară, s-ar putea aduce undeva la 50 de milioane de lei în plus pe an”, a mai spus Cătălin Drulă.

Iată că ministrul nu se uită la STB, care percepe încă 1,3 lei pe călătorie, ci la metroul altor capitale europene în care salariile, dar și costurile de exploatare sunt mai mari.

De unde ar putea veni restul dintre 50-90 milioane lei până la necesarul menționat de ministru, de 249 milioane lei? Diferența ar putea fi acoperită de la bugetul de stat ca subvenție. Legea interzice creșterea fondurilor de salarii, dar nu și a subvenției, justificată în fața Guvernului de sporirea volumului de activitate în urma deschiderii Magistralei V.

Ce problemă majoră rămâne

Dacă Rădoi poate cădea la pace cu Drulă și amândoi ar marșa pe ideea scumpirii transportului, rămâne o problemă majoră, anume transportul de suprafață alternativ. Acesta este acum de două ori mai ieftin și bucureștenii s-ar putea vedea tentați să migreze spre transportul de suprafață. De aici, o presiune suplimentară pe mijloacele de transport ale STB, pe trafic,  aspect care însă nu prea interesează pe nimeni în București, căci transportul de suprafață rămâne total nesincronizat cu cel din subteran, în ciuda normalității ideii de sincronizare și a oricăror practici europene în domeniu.

”Într-adevăr, prețul este foarte mic, dar atât timp cât cetățenii municipiului București folosesc transportul public în comun, Bucureștiul nu mai este sufocat. Acesta este și scopul de a avea un preț mai scăzut la transportul public, ca acesta să fie atractiv și oamenii să-și lase mașina și să nu mai creeze congestie în trafic (Metrorex nu e de aceeași părere – n.red.). Problema este că dacă nu oferim calitate, cetățeanul nu își va lăsa mașina niciodată. Trebuie reglată componenta de calitate, prin achiziția de mijloace de transport noi, igienizarea mijloacelor de transport, eficientizarea rutelor, ca lumea să meargă cât mai puțin pe jos, digitalizarea și, după ce ai toate aceste date, poți să te gândești dacă e cazul sau nu să crești prețul”, a declarat pentru HotNews viceprimarul liberal al Capitalei, Stelian Bujduveanu, responsabil cu transporturile.

Dacă la nivelul Metrorex cuvântul de ordine este scumpirea biletelor și eventual micșorarea subvenției cât mai mult (creșterea subvenției este un reproș al ministrului Drulă la adresa companiei și sindicatelor), la nivelul STB, cuvântul de ordine este susținerea financiară a transportului, poate și în scop electoral. Subvenția pe care o plătește Primăria Municipiului București pentru transportul public a crescut cu 240% în ultimii cinci ani de zile, de la 515 milioane de lei în 2015 la 1,235 miliarde lei în 2020, potrivit datelor publicate recent de HotNews.ro, preluate într-o analiză Club Feroviar disponibilă aici.

Ultimele Articole