ANALIZĂ. Constructorii prelungirii M4, toți acuzați de corupție

Nu există, practic, nicio firmă din consorțiul care va realiza prelungirea M4 de la Gara de Nord la Gara Progresul care să nu fie implicată într-un scandal de corupție. Bașca, la adresa Gulermak, marele perdant al giganticului proiect, există acuze de comportament lipsit de etică față de partenerii de afaceri.

Semnarea contractului, joi, în prezența ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban și a primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, este astfel umbrită. Există numeroase semne de întrebare privind verticalitatea atât a celor care au câștigat licitația, cât și a celor care au pierdut-o (dar care acum o contestă la Curtea de Apel București).

Mita Doguș, dosar politic sau nu?

Vom începe nu atât cu acuzele și dosarele de corupție în care sunt implicate companiile bulgărești GP Group și Trace Group, caz despre care Club Feroviar a scris aici, cât cu un nou caz, cel al acuzelor de corupție aduse liderului asocierii câștigătoare, compania turcă Doguș Insaat.

Cazul este prezentat pe larg zilele acestea în presa din Turcia. Informațiile trebuie privite cu reținere, fiind vorba de un dosar posibil politic în care este implicat popularul primar al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, adversar politic al președintelui Erdogan.

Jurnaliștii turci prezintă cu indignare cazul, inclusiv cei de la publicații cunoscute, precum cotidianul Hurriyet. „Când citești actul de acuzare care îl expune pe Ekrem İmamoğlu, care se află în fruntea rețelei de corupție și mită care acoperă Istanbulul prin intermediul Municipalității Metropolitane din Istanbul, precum și starea de degradare și corupție a organizației criminale, dai peste detalii îngrozitoare. Actul de acuzare de aproximativ 4.000 de pagini descrie modul în care banda lui İmamoğlu, care a luat mită de la oameni de afaceri sub pretextul construirii de creșe, a exploatat și cutremurul care a afectat 11 provincii, ucigând 53.537 de persoane și rănind 107.213, pentru a obține mită”, afirmă în Hurriyet Nedim Șener, jurnalist turc.

Cazul este abordat și de turcianews.com. Ancheta care îl vizează pe primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, a inclus şi plângeri din partea unor oameni de afaceri care au dat mită edilului.

În rechizitoriul dosarului în care este implicat Ekrem İmamoğlu apar şi numele unor holdinguri cunoscute: Kiler Holding, Abdi İbrahim, Polat Holding, Torunlar Holding, MNG Holding şi Doğuş Holding. S-a raportat că, înainte de alegerile locale din 2024, s-a primit mită în valoare totală de 191,4 milioane TL în schimbul neluării de măsuri cu privire la fostul club de noapte Reina, deținut de Doğuş Holding, și la clădirile din Galataport care au încălcat reglementările de zonare.

S-a stabilit că Doğuş Holding a transferat mita în conturile bancare ale ASOY İnşaat, compania antreprenorului Adem Soytekin, seiful de bani al organizației conduse de primarul Ekrem İmamoğlu, în patru tranșe cu o declarație de donație, și s-a menționat că transferul a fost efectuat o dată pe 29 decembrie 2023, o dată pe 8 februarie 2024 și de două ori pe 16 februarie 2024.

„Să colectăm banii neoficial”

În declarație, primarul İmamoğlu l-a întrebat pe secretarul general adjunct al Municipalității Metropolitane Istanbul, Can Akın Çağlar: „Ce ați făcut cu cei 10 milioane de dolari cu Doğuş?”. Çağlar a spus că el și directorul general al companiei, Hüsnü Akhan, au discutat despre cum să colecteze oficial banii. İmamoğlu a răspuns: „Nu este nevoie să plătim oficial întreaga sumă; haideți să colectăm o mare parte neoficial. Vin alegeri şi va fi nevoie de bani.”

Probele incluse în rechizitoriu arată că oamenii de afaceri și antreprenorii, sub conducerea lui Ekrem İmamoğlu, au fost practic extorcați în schimbul autorizațiilor de construire, anunţă și un portal de turism.

Și ziarul Nefes relatează cazul. Grupul Doğuş, care a construit o nouă afacere în locul localului de divertisment Reina (foto) cu vedere la Bosfor în Ortaköy, Istanbul, este acuzat de plată de mită. Suspecții, care doreau să beneficieze de prevederile privind pocăința efectivă, au susținut că Ertan Yıldız, consilierul primarului  İmamoğlu, Yakup Öner, un funcționar al Direcției de Urbanism Boğaziçi, avocatul Süleyman Atik și proprietarul companiei de construcții Adem Soytekin Doğuş İnşaat au fost rugați să plătească o mită de 10 milioane de dolari pentru a închide ochii la încălcările de urbanism descoperite în timpul construcției afacerii în cauză.

Cazul este unul stufos, iar noi ne facem datoria de a-l prezenta fără a avea garanția veridicității probelor invocate în presa turcă. Reamintim că este vorba de unul dintre adversarii politici ai președintelui Erdogan, nefiind exclusă însă nici vinovăția primarului Istanbului și a companiilor mituitoare, printre care și Doguș.

Gulermak în India. „Ia banii și fugi”

Tot la capitolul „noutăți” privind participanții la licitația de prelungire M4 trebuie să menționăm și acuzele aduse Gulermak privind neplata subcontractorilor la un proiect de metrou în India. Practic compania turcă ar fi părăsit brusc țara asiatică, lăsând în urmă datorii de milioane de euro.

Într-o întorsătură tulburătoare a evenimentelor, compania turcă de construcții Gülermak, un actor cheie în dezvoltarea metroului din Kanpur, ar fi părăsit orașul, lăsând în urmă datorii neplătite în valoare totală de 80 de milioane de rupii, relata recent presa indiană. Firma, care făcea parte dintr-o asociere în participațiune cu Sam India, angajase 53 de firme subcontractante pentru diferite secțiuni ale Coridorului Unu al metroului. Contractorii susțin că nu au primit plăți de aproape zece luni.

După multiple încercări de a contacta conducerea companiei, contractorii susțin că au primit răspunsuri evazive, apeluri fără răspuns și o lipsă totală de transparență. Situația s-a agravat când s-a aflat că șefii companiei au părăsit în liniște Kanpur, stârnind indignarea furnizorilor și partenerilor de construcții afectați. Mulți dintre contractorii implicați au dezvăluit că întârzierile la plată au început după protestele naționale legate de poziția diplomatică a Turciei în timpul conflictului indo-pakistanez. În timp ce autoritatea contractantă indiană insistă că a achitat toate plățile către Gülermak, firma turcă ar fi încălcat angajamentele față de contractorii locali.

Nouă firme contractante au depus un memorandum oficial la magistratul districtual, detaliind pierderile individuale. Acestea includ plăți blocate la companii precum Metro Marble, Radiant Services, Shreyans Infratech și altele.

În ciuda loviturii financiare, acțiunea oficială a autorităților indiene a rămas timidă. „Am încercat toate canalele oficiale pentru a obține ajutor, dar până acum nu am primit decât tăcere”, a declarat un antreprenor.  Trebuie spus însă că în România nu există astfel de probleme, iar constructorul turc pare a se mobiliza corespunzător la Magistrala 6 de metrou.

Cazurile bulgarilor de la GP Group și Trace

GP Group, ofertant pentru extinderea Magistralei 4 de metrou, a fost  reprezentată la licitație de Ștefan Totev. Numele lui Totev a apărut la finalul anului 2024 într-o anchetă a Parchetului European (EPPO), potrivit jurnaliștilor bulgari de la Bird.bg, care au explicat că este vorba de un dosar legat de corupție pe fonduri europene, cu un prejudiciu de 94,5 milioane de euro, informa recent Digi 24. Ancheta a fost derulată de EPPO, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi, la începutul acestui an. Concret, Parchetul European din Sofia a anunțat punerea oficială sub acuzația de fraudă a patru suspecți, în urma unei investigații referitoare la un proiect de proiectare și execuție a sistemelor de semnalizare și telecomunicații pe rețeaua feroviară bulgară, între Plovdiv și Burgas.

Administratorul infrastructurii feroviare din Bulgaria a început instalarea sistemelor de semnalizare și telecomunicații de-a lungul liniei de cale ferată Plovdiv-Burgas (faza II) și în 18 stații, instalarea ETCS Level 1, a sistemului pentru dispeceratul centralizat al trenurilor pe tronsonul Manole-Burgas și a sistemului de comunicații GSM-R și a fibrei optice. Contractul de execuție a proiectului, în valoare de 185 de milioane de leva a fost atribuit în 2019 consorțiului Plobur, format din patru companii: GP Group, Marmet, Bombardier Transportation Italia și Bombardier Transportation Polonia (între timp preluate de Alstom). Doi directori ai unei companii italiene (Bombardier) și managerul unei companii bulgare (GP Group), parte a consorțiului, au fost acuzați de fraudă în achiziții publice.

EPPO a mai pus atunci sub acuzare și un fost director al Companiei Naționale de Infrastructură Feroviară, omoloaga din Bulgaria a CNCF CFR SA din România. Potrivit procurorilor, reprezentanții legali ai companiilor care au format consorțiul au transmis informații false administratorului infrastructurii, în vederea obținerii ilegale de fonduri UE. Directorul companiei de stat a semnat contractul și a făcut plăți, deși știa că informațiile transmise de consorțiul câștigător erau false.

Digi 24 mai menționează faptul că numele companiei GP Group a mai apărut într-un amplu scandal de corupție în ceea ce privește achizițiile publice din Bulgaria, în 2018. Jurnaliștii de la Bivol.bg publicau atunci „GPGate”, în care dezvăluiau o rețea de companii de consultanță care lucra îndeaproape cu companii de construcție, în așa fel încât să câștige contracte de sute de milioane de euro din fonduri europene. Multe dintre aceste contracte au fost câștigate de GP Group.

Trace Group Hold, anchetată de procurorii români

Din aceeasi asociere care a depus ofertă la licitația pentru extinderea Magistralei 4 de metrou mai face parte Trace Group Hold.

În luna iulie a anului trecut, procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au făcut percheziții la sediul social și la punctele de lucru, în București și în județul Buzău, ale firmei bulgare Trace Group Hold PCL. Investigațiile au vizat firma din Bulgaria, care – prin intermediul unei societăți înființate în București – a desfășurat lucrări de construcție a autostrăzii Ploiești – Buzău, Lot 2, Mizil – Pietroasele, km 21+000 – km 49+350. Cu ocazia acestor lucrări a fost necesară excavarea unor cantități importante de pământ din zonele adiacente autostrăzii, realizând așa-zisele „gropi de împrumut”. Activitatea de excavare a fost făcută fără a obține în prealabil licență de exploatare a solului de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și fără a achita redevența datorată statului român pentru cantitatea de pământ excavată. Prejudiciul în cauză era estimat de procurori la aproximativ 750.000 de lei, reprezentând plata redevenței datorată statului român pentru cantitatea de pământ excavată.

Alegerile mai importante decât dosarul curat

La toate aceste cazuri, organizatorii licitației de prelungire M4 par a fi închis ochii. Imaginea primarului Băluță aflat la câteva zile de alegerile pentru Primăria Generală este mai importantă decât semnele de intrebare ce planează asupra constructorilor. Ne vom lovi și în România de dosare similare ca în Turcia și Bulgaria? Încă nu se știe, dar sperăm să nu se ajungă acolo. Și mai trebuie spus faptul că la Curtea de Apel București e un dosar deschis de Gulermak în această licitație, a cărui finalitate nu este cunoscută încă.

IN THE SPOTLIGHT

Soluții americane pentru dezvoltări imobiliare, translatate în domeniul feroviar

Care este legătura dintre o vilă construită într-o zonă cu teren accidentat și o cale ferată care traversează un defileu? La prima vedere niciuna,...

Ultimele Articole

Secret Link