Club Feroviar vă propune o trecere în revistă a ceea ce au făcut până acum pentru transportul public, din funcțiile pe care le-au ocupat, candidații la Primăria Capitalei anunțați pentru alegerile din 7 decembrie. Cu bune și cu rele.
Nu ne propunem ca prin acest articol să îndemnăm bucureștenii să voteze cu un candidat sau cu altul. Însă trebuie să voteze în cunoștință de cauză. Acum ne vom concentra pe ceea ce au făcut candidații la Primăria Capitalei, trei dintre ei (primii clasați în sondajele de până acum) pentru dezvoltarea sau, dimpotrivă, obstrucționarea transportului public din București și la nivel național (restul aspectelor nu face obiectul publicației noastre). Atunci când candidații își vor face publice programele electorale pentru Primăria Municipiului București, le vom analiza și pe acestea, prezentând ce vor ei să facă dacă vor ajunge la conducerea Municipalității. Deocamdată, ce au făcut până acum.
În mai toate sondajele, pe primele trei locuri în preferințele bucureștenilor se situează (în ordini diferite) Cătălin Drulă (USR), Ciprian Ciucu (PNL) și Daniel Băluță (PSD). Un ultim sondaj o clasa și pe Anca Alexandrescu, susținută de AUR, în top 3, însă în cazul ei nu avem ce analiza din punctul de vedere al transportului public, căci nu a ocupat până în momentul de față vreo poziție din care să ia decizii în acest sens. Vom vedea ce va promite în programul electoral.
Cătălin Drulă: de la Quick Wins la CFR la ranga de la metrou
Cătălin Drulă a fost ministru al Transporturilor în perioada 23 decembrie 2020 – 8 septembrie 2021. Anterior, el a fondat Asociația Pro Infrastructura, prin care a promovat investițiile în rețeaua de transport rutier și feroviar și a criticat deciziile proaste luate de autorități în acest domeniu. Ceea ce API face și în prezent.
Revenind la mandatul său de ministru, de nouă luni și jumătate, el a fost marcat de bile albe și bile negre.
BILE ALBE
- Lucrările Quick Wins. Aceste proiecte de intervenții punctuale pentru eliminarea restricțiilor și limitărilor de viteză de pe calea ferată au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la solicitarea lui Drulă. Iar lucrările Quick Wins sunt cele care au cele mai mari șanse să absoarbă spre 100% banii din PNRR, spre deosebire de celelalte proiecte.
- Primul tronson CFR reînnoit cu bani puțini. În mandatul lui Cătălin Drulă s-a semnat contractul pentru reînnoirea primului tronson de cale ferată, după decenii în care nu se mai făcuse acest lucru. Nu vorbim de modernizare, ci de reînnoire. Au fost semnate două contracte de lucrări de ȋntreţinere prin ȋnlocuire la rând a suprastructurii căii, pe Buzău-Buzău Sud-Cilibia fir II de la km 129+016 la km 148+700, respectiv pe Cilibia-Făurei fir II de la km 148+700 la km 167+700. În total, lucrările care au ridicat viteza de circulație la 120 km/oră au costat nici nouă milioane de euro pentru 40 km.
- Trenurile cu hidrogen. Cătălin Drulă a introdus în PNRR achiziția de trenuri cu propulsie pe bază de hidrogen. Am pus acest lucru la ”bile albe”, căci în cele din urmă (după mai multe licitații eșuate) a fost depusă o ofertă din partea Siemens Mobility. Aceste trenuri ar putea fi ”salvarea” rutelor București-Pitești, cu extindere până la Piatra Olt-Craiova și Curtea de Argeș, București-Aeroport Henri Coandă, București-Târgoviște. Altfel, în condițiile în care Comisia Europeană nu finanțează achiziția de trenuri diesel, pe rutele respective va continua să circule material rulant vechi.
BILE NEGRE
- Oprirea licitației pentru Magistrala 6. Din postura de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a oprit licitația pentru construcția Magistralei 6 de metrou pe Secțiunea Nord, de la stația Tokyo (Băneasa Shopping City) la Aeroportul Henri Coandă Otopeni. Aceasta cu toate că încă din 2010 exista o linie de finanțare de la JICA (Banca de Dezvoltare a Japoniei) în valoare de 41,87 miliarde de yeni (325 de milioane de euro) obținut de fostul președinte Traian Băsescu.
- Metrorex fără buget. Anul 2021 a fost singurul an din existența transportatorului bucureștean din subordinea Ministerului Transporturilor când acesta nu a avut buget de venituri și cheltuieli aprobat. Aceasta din cauza divergențelor dintre Cătălin Drulă, pe de o parte, și conducerea Metrorex de la acea vreme și Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou, de cealaltă parte.
- Operațiunea ”ranga” la metrou. În contextul conflictului cu liderul USLM de la acea vreme, Ion Rădoi, ministrul Cătălin Drulă a dispus demolarea tuturor chioșcurilor de la metrou. Dincolo de fondul conflictului și de legalitatea măsurii, modul cum a fost ea aplicată, cu directorul general al Metrorex Ștefan Paraschiv cu ranga în mână, a iscat numeroase controverse.
Ciprian Ciucu: parchet peste liniile trenului metropolitan și protocoale cu Metrorex
Ciprian Ciucu este primarul Sectorului 6 al Bucureștiului, aflat la al doilea mandat. Din această funcție, el a luat și măsuri bune pentru transportul public, dar și unele discutabile.
BILE ALBE
- Prelungirea Ghencea. Deși proiectul privind modernizarea arterei Prelungirea Ghencea, inclusiv prin introducerea unei linii de tramvai de 5,9 km și 10 stații, este derulat de Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu s-a implicat activ în deblocarea problemelor apărute în diferite etape.
- Criticile la adresa Swietelsky. Edilul de la Sectorul 6 a criticat ritmul de melc în care au avansat lucrările la linia de tramvai de pe bulevardul Vasile Milea (1,1 km în aproape doi ani), executate de asocierea Urban Profile Grele – Swietelsky – TIAB.
- Protocoale de asociere cu Metrorex. Primăria Sectorului 6 a semnat în 2022 un parteneriat cu Ministerul Transporturilor și Metrorex pentru regenerarea urbană a zonelor din jurul stațiilor de metrou (17 la număr), precum și pentru construirea de noi căi de acces sau pasaje pietonale. Un alt demers inițiat de Ciprian Ciucu este legat de prelungirea Magistralei 3 de metrou de la Preciziei (actualul capăt de linie) până la Domnești, pe Centura Bucureștiului.
BILĂ NEAGRĂ
- Dușumea peste trenul metropolitan. Ciprian Ciucu a oscilat între a critica vehement proiectul de tren metropolitan al fostului primar general Nicușor Dan (pe care l-a numit la un moment dat ”proiect faraonic”) și a-l lăuda. El a pus dușumea de lemn peste calea ferată de pe Strada Liniei, pe care a transformat-o în parc. Între timp, tronsonul București Vest-Valea Cascadelor-Lujerului a dispărut de pe harta de tren metropolitan a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI).
Daniel Băluță: proiecte de tramvai și metrou, unele cu scandal
Daniel Băluță este primarul PSD al Sectorul 4, aflat la al treilea mandat. Din această funcție el a promovat multe proiecte de infrastructură de transport public, unele lăudabile, altele extrem de controversate.
BILE ALBE
- Prima stație de metrou construită de o primărie. ”Tudor Arghezi”, inaugurată pe 15 noiembrie 2023, este prima stație de metrou din București realizată de o primărie. Proiectul în valoare de 50 de milioane de euro a presupus dublarea căii de rulare de la stația Berceni până la noua stație Tudor Arghezi, pe o distanță de 1,6 km. În ceea ce privește stația propriu-zisă Tudor Arghezi, ea este supraterană și are un pasaj subteran pe sub Șoseaua Berceni.
- Prelungirea Magistralei 4 de metrou. Primăria Sectorului 4 este liderul de asociere care a lansat licitația pentru prelungirea Magistralei 4 de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresul. Aceasta va avea o lungime de 10,84 km pentru exploatare cu călători plus 1,1 km legătura cu depoul. Procedura a fost marcată de numeroase contestații.
- Pasajul Eroii Revoluției. Edilul Sectorului 4 este cel care a coordonat investiția de realizare a pasajului subteran care face legătura între stația de metrou Eroii Revoluției și noua stație de tramvai.
- Tramvaiul din Piața Unirii. Primăria condusă de Daniel Băluță va realiza reîntregirea rețelei de tramvai din Piața Unirii, așa cum am scris recent. Proiectul presupune interconectarea liniei de tramvai între Piața Sfântul Gheorghe și Piața Unirii, precum și un nou pasaj pietonal subteran care să facă legătura între stațiile de metrou Piața Unirii 1 și Piața Unirii 2. De asemenea, Băluță a rezonat cu Asociația Metrou Ușor care a criticat faptul că proiectul inițial nu prevedea o interconectare tramvai-metrou.
BILE NEGRE
- Planșeul din Piața Unirii. Primăria Sectorului 4 s-a apucat anul trecut, fără a avea autorizațiile necesare de lucrările de refacere a planșeului din Piața Unirii. Începerea lucrărilor a generat o adevărată ”luptă a buldozerelor” între Daniel Băluță și Nicușor Dan, iar învingător a ieșit cel din urmă.
- Prelungirea metroului în câmp. Sectorul 4 a fost lider de asociere, ca autoritate contractantă, la realizarea studiului de fezabilitate pentru extinderea Magistralei 2 de metrou după stația Tudor Arghezi până în comuna Berceni. Traseul aprobat pentru metroul din comuna Berceni va fi suprateran și va trece prin afara localității, lucru care i-a nemulțumit pe rezidenții actuali.
- Uite gardul, nu e gardul. În 2021, Primăria Sectorului 4 a dat jos gardurile puse de Primăria Capitalei cu doi ani înainte pe Șoseaua Olteniței, ca mașinile să nu mai intre pe linia de tramvai. Și această operațiune, la fel ca cea de la Piața Unirii, a fost făcută fără aprobarea Primăriei Capitalei, proprietarul gardurilor și administratorul arterei. În consecință, autoturismele proprietate personală au circulat pe liniile de tramvai, blocând circulația mijloacelor de transport ale STB.
