ANALIZĂ Ce au făcut în 30 de ani primarii Capitalei pentru tramvaie și transport ecologic în general

După analiza în care arătam ce decizii au luat miniștrii Transporturilor în privința căii ferate, Club Feroviar vă prezintă acum o retrospectivă despre ce au făcut în ultimii 30 de ani primarii Capitalei pentru tramvaie și transport ecologic, în general. De la Dan Predescu și Crin Halaicu, până la Traian Băsescu și Gabriela Firea, edilii au influențat soarta transportului pe șine din București.

Adrian Bărbulescu

Anul 1990 nu aduce mari schimbări în transportul bucureștean, cu singura excepție că Întreprinderea de Transport București (ITB) își schimbă denumirea în Regia Autonomă de Transport București (RATB). Cam atât s-a întâmplat și până la alegerile locale din 1992, timp în care la conducerea Primăriei Capitalei s-au perindat patru edili:

Dan Predescu (20 ianuarie – 23 iulie 1990) medic

Ștefan Ciurel (24 iulie – 16 noiembrie 1990) inginer constructor

Nicolae Vlad Oproiu (18 noiembrie 1990 – 2 septembrie 1991) inginer de instalații

Doru Viorel Pană (3 septembrie 1991 – 23 februarie 1992) politician

Abia din 1992 trebuie văzut ce au făcut primarii Capitalei pentru tramvaie și transport ecologic la modul general.

Crin Halaicu (23 februarie 1992 – 16 iunie 1996) inginer constructor

În domeniul infrastructurii nu se face nimic, fiind asigurată doar mentenanța liniilor vechi, din perioada comunistă.

În schimb, pe șinele Bucureștiului apar primele tramvaie la care chiar funcționa încălzirea, aveau iluminare cu neon a interiorului şi sistem de comandare a deschideri uşilor cu buton, care putea fi apăsat înainte de sosirea în staţie pentruz a pre-semnaliza vatmanului că se doreşte coborârea pe la acea ușă. Este vorba de câteva zeci de tramvaie Rathgeber, care au fost aduse la mâna a doua din München între anii 1993 și 1997. Ele aveau vârste venerabile, fiind produse între anii 1957 și 1964, însă bucureștenii le-au apreciat, pentru că termenul de comparație consta în vehiculele, tot vechi, rămase din perioada comunistă și construite în România sau Cehoslovacia. Multe dintre acestea din urmă circulă și astăzi în București.

primarii Capitalei pentru tramvaie

În ceea ce privește tramvaiele Rathgeber, acestea au fost casate și retrase din circulație în 2007. Unele dintre ele mai sunt ultilizate pentru transport tehnologic, iar unul este oferit la închiriere de STB pentru a fi folosit ca vagon-cofetărie, vagon-teatru sau pentru alte evenimente.

Victor Ciorbea (16 iunie – 12 decembrie 1996) jurist

Are un mandat scurt, până la desemnarea sa în funcția de prim ministru. Ca primar nu se remarcă cu nimic în ceea ce privește transporturl ecologic. Singura sa contribuție în domeniul transportului public este instituirea gratuității pentru pensionari.

Viorel Lis (13 decembrie 1996 – 26 iunie 2000) politician

Abordările sale referitoare la transportul public ecologic sunt mai degrabă distructive. Primarul amenință Metrorex că va astupa cu pământ excavațiile de pe Bulevardul Teodor Pallady săpate pentru construcția tronsonului de metrou Nicolae Grigorescu – Linia de Centură (acum redenumită Anghel Saligny, parte din Magistrala 3).

Pe de altă parte, ia în calcul să nu mai continue lucrările la linia de tramvai de pe Calea Vitan, începute înainte de 1989 și abandonate, și să folosească spațiul central pentru încă o bandă de circulație rutieră pe sens. Totodată, Primăria Capitalei, condusă de Viorel Lis, decide să desființeze liniile de tramvai de pe Calea Griviței, odată cu refacerea acestei artere.

Viorel Lis consemnează totuși și câteva realizări. În 1999 se inaugurează o nouă linie de tramvai pe Bd.1 Decembrie 1918, de la Faur-Poarta 4 la Bd. Muncii (acum Bulevardul Basarabia), în lungime de 3,2 km cale simplă.  În același ani, intră în exploatare linia de tramvai modernizată pe Bulevardul Dinicu Golescu, în lungime de 4 km cale simplă, și pe stradă Dr. Istrate, de la Autogara Filaret la Bulevardul Mărășești – 1,4 km cale simplă.

Ce au făcut primarii Capitalei pentru tramvaie. Primul metrou ușor din România

Traian Băsescu (26 iunie 2000 – 21 decembrie 2004) comandant de navă

Odată ajuns primar general, Traian Băsescu pune pe tapet necesitatea construcției Pasajului Basarab, cu două benzi rutiere pe sens și linie de tramvai pe centru, proiect blocat sistematic de majoritatea PSD din Consiliul General al Municipiului București. Abia pe finalul mandatului, proiectul reușește să primească aprobarea CGMB, la diferență de un singur vot, al consilierului general Stelică Barna, care a ”dezertat” de la PSD.

Tot în mandatul său, în anul 2002, se face modernizarea căii de rulare a tramvaiului 41 și separarea ei cu garduri de carosabil. Așa apare în București conceptul de ”metrou ușor” pe cei 10,8 km ai liniei care leagă Piața Presei Libere de Ghencea.

primarii Capitalei pentru tramvaie

Această lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvai din sud-vestul orașului, printr-o finanțare asigurată de Consiliul General al Municipiului București, Primăria Municipiului București și Banca Europeană de Investiții.

În 2003, începe proiectul de modernizare a liniei de tramvai 32, de la Depoul RATB Alexandria la Piața Unirii.  Un an mai târziu, începe modernizarea liniei de tramvai 35 pe Bulevardul Preciziei, Valea Cascadelor, Bulevardul Timișoara până la Bulevardul Vasile Milea, dar și la linia de tramvai 12 pe Șoseaua. Giurgiului și Șoseaua Viilor.

Tot acum are loc licitația pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de ticketing pentru transportului public din București.

Răzvan Murgeanu (interimar 23 decembrie 2004 – 3 aprilie 2005) inginer constructor

Un mandat scurt, de tranziție, după plecarea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Se deblochează unele proiecte din vremea când primar general era Traian Băsescu. În mandatul său se fabrică și se dau în exploatare primele vagoane de tramvai cu podea parțial coborâtă în zona de mijloc, prin modificarea vehiculelor vechi V3A.

Adriean Videanu (3 aprilie 2005 – 18 iunie 2008) inginer

În mandatul său, în 2007, la Uzina de Reparații Atelierele Centrale (URAC) a RATB este fabricat primul tramvai Bucur LF (Low Floor), cu podea coborâtă pe 60% din lungime (14 metri în cifre absolute). Este primul tramvai de generație modernă care intră în parcul RATB. Din păcate, producția sa a fost sistată în 2015, însă acestui aspect voi reveni mai jos. Se finalizează lucrările de modernizare la depourile Alexandria, Militari și Giurgiului și încep la Depoul Dudești.

În 2006, începe implementarea noului sistem de ticketing, care are la bază tehnologia cardurilor fără contact, care vor înlocui, treptat, abonamentele de carton și biletele de hârtie.

Tot în mandatul lui Videanu încep (și unele se și finalizează) ample lucrări de refacere a infrastructurii rutiere dar și a liniilor de tramvai de pe arterele importante. În acest sens trebuie menționată refacerea aproape integrală (cu excepția tronsonului cuprins între Podul Grozăvești și AFI Palace) a inelului central de circulație al Bucureștiului: Calea Văcărești – Șoseaua Mihai Bravu – Șoseaua Ștefan cel Mare – Bulevardul Orhideelor – Răzoare – Trafic Greu – Șoseaua Viilor – Șoseaua Olteniței. De asemenea, se modernizează infrastructura de tramvai pe Calea Giulești, pe Calea 13 Septembrie, dar și pe Șoseaua Colentina și Calea Moșilor. Din păcate, de această dată liniile de tramvai nu mai sunt separate cu garduri de carosabil.

Și, nu în ultimul rând, se finalizează licitația și încep, într-un final, lucrările la Pasajul Basarab, executate de o asociere între Astaldi și FCC Construcciones.

Plusurile și minusurile lui Sorin Oprescu și mandatul Gabrielei Firea

Să vedem ce au făcut în continuare primarii Capitalei pentru tramvaie.

Sorin Oprescu (18 iunie 2008 – 15 septembrie 2015) medic

Un mandat și cu bune, și cu rele în ceea ce privește tramvaiele bucureștene. În 2010, RATB şi Siemens pun bazele unui parteneriat, RATB urmând să producă la URAC module complete de caroserie pentru tramvaiele Siemens. Un an mai târziu, se încheie un parteneriat între RATB, Astra Vagoane Călători Arad şi Siemens, în vederea fabricării de tramvaie Imperio cu podea joasă, complet coborâtă. În 2012 era gata primul tramvai, din păcate și ultimul, pentru că o încurcătură birocratică dublată de dezinteresul celor care conduceau atunci Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 2 și RATB a făcut ca uzina să nu aibă autorizație de construcție.

În același an se introduce biletul unic RATB – Metrorex, care însă nu va avea viață lungă, din cauza problemelor de decontare între cele două entități de stat. Tot atunci se finalizează construcţia a încă cinci tramvaie Bucur LF la URAC. Din păcate, în 2015 se sistează producția de tramvaie Bucur LF la Uzina RATB.

Din punctul de vedere al infrastructurii, în 2010 începe modernizarea Pasajului Piața Muncii și a sistemul de tramvaie de la suprafață. Lucrările se finalizează însă abia la finele lui 2014.

În vara lui 2011, se inaugurează Pasajul Basarab și nodul intermodal care include linia de tramvai, Gara de Nord și Gara Basarab. Primarul a propus ca pe obiectivul de infrastructură să se monteze o plachetă cu inscripția ”Început de Băsescu, terminat de Oprescu”.

primarii Capitalei pentru tramvaie

În același an începe modernizarea Bulevardului Liviu Rebreanu, inclusiv a liniilor de tramvai supraînălțate pentru a fi delimitate de partea carosabilă. În 2014 a fost finalizat un prim tronson, de 1,7 kilometri, situat între Camil Ressu și Nicolae Grigorescu. Apoi, a mai durat trei ani pentru ca toată lucrarea să fie gata, așa că tramvaiele nu au circulat pe aici timp de șase ani. Marea greșeală a fostului primar general Sorin Oprescu a fost că lucrările la cele două tronsoane nu au început simultan, ci consecutiv, iar circulația tramvaielor pe linia modernizată în lungime de 2,78 km s-a reluat abia în vara lui 2017, în mandatul Gabrielei Firea.

În 2013 încep lucrările de modernizare pe șoselele Iancului și Pantelimon, în ciuda faptului că urmau să înceapă în curând excavațiile la metrou. După ce a izbucnit scandalul, Primăria condusă de Sorin Oprescu a transmis Metrorex că nu mai este nevoie de metrou în zonă, deoarece se modernizează liniile de tramvai. Circulația tramvaielor pe Șoseaua Pantelimon a fost însă reluată abia în toamna lui 2017, cu vehicule cu dublă comandă, pentru că nici acum nu este gata bucla de întoarcere de la Granitul.

În 2014 încep lucrările la Pasajul Piața Sudului, care avea ca termen de finalizare anul 2015. De fapt, lucrările s-a încheiat abia trei ani mai târziu, timp în care tramvaiele nu au circulat pe Calea Văcărești și pe Șoseaua Mihai Bravu, până la intersecția cu Calea Vitan. De fapt, circulația tramvaielor pe acest tronson a fost întreruptă șapte ani, pentru că înainte avuseseră loc lucrările de construcție a Pasajului Mihai Bravu.

Ștefănel Dan Marin (15 septembrie – 24 noiembrie 2015) politician

Răzvan Sava (24 noiembrie 2015 – 5 iunie 2016) energetician

Ambii au mandate scurte, de interimari după arestarea lui Sorin Oprescu, și sunt preocupați mai mult de campania electorală decât de investițiile necesare Bucureștiului.

Gabriela Firea (5 iunie 2016 – prezent) filolog

Reușește ca în 2017 să se reia circulația tramvaielor pe Bulevardul Liviu Rebreanu, întreruptă de șase ani de zile. În același an se finalizează lucrările la Pasajul Piața Sudului și tramvaiele încep din nou să circule pe Șoseaua Văcărești și Șoseaua Olteniței.

În mandatul său începe montarea de garduri separatoare la liniile de tramvai pe Șoseaua Colentina (linia tramvaiului 21) și pe inelul central de circulație (liniile 1, 10, 34), soluție care a dus la scăderea timpului de așteptare în stații și a duratei călătoriei.

primarii Capitalei pentru tramvaie

Tot acum a fost lansată și licitația pentru cumpărarea, cu fonduri europene, a 100 de tramvaie moderne, cu podea coborâtă. În plus, directorul general al STB, Andrei Creci, a anunțat că din acest an se va relua producția de tramvaie la URAC, oprită în 2015.

Club Feroviar nu a vrut să facă un clasament, un top al celor care au condus destinele Bucureștiului, ci doar să prezinte, cât mai exhaustiv cu putință, ce au făcut în ultimii 30 de ani primarii Capitalei pentru tramvaie și transport ecologic în general.