Prezent la pornirea primului TBM la lucrările Magistralei M6 de metrou, ambasadorul Japoniei în România, Takashi Katae, a fost nevoit să stea sub pupitrul butonului de pornire a utilajului, pentru ca premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu să dea bine în poză.
Cocârjat, strecurat sub un pupitru de plexiglas, zâmbind strâmb, așa a trebuit să stea miercuri dimineața Excelența Sa Takashi Katae lângă pupitrul pe care se afla amplasat butorul de pornire a TBM „Sfânt Maria” pentru ca gazdele sale, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și premierul Marcel Ciolacu să poată poza falnici ca brazii în fața camerelor de luat vederi. Niciun moment cei doi oficiali români nu s-au gândit dacă nu ar fi bine să ofere musafirului japonez cea mai bună poziție, date fiind și calitățile importante ale japonezilor, de consultanți și finanțatori ai lucrărilor.
Premierul Japoniei primit de un rang inferior în România
Nu este însă primul (și din păcate poate nici ultimul) moment stânjenitor în relațiile româno-japoneze. În 2018 premierul japonez Shinzo Abe a venit în România însoțit de o importantă delegație de oameni de afaceri și nu a avut cu cine să se întâlnească, căci Mihai Tudose, prea puțin impresionat de oportunitatea vizitei pentru țara sa și prins de jocuri politice, tocmai își dăduse demisia. În final a fost nevoit să se mulțumească cu o întâlnire cu vice-premierul Paul Stănescu.
Ulterior, Hitoshi Noda, ambasadorul Japoniei în România, a trimis un reproș aspru, în termeni diplomatici, către autorităţile române care pe 16 ianuarie 2018 au arătat o crasă lipsă de respect față de prim-ministrul nipon Shinzo Abe.
Hitoshi Noda: „O misiune importantă formată din oameni de afaceri puternici l-a însoţit pe prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, când a venit în vizită în ţara voastră anul trecut. Însă prim-ministrul nipon a sosit la București doar ca să afle că nu era așteptat de unele autorități cu care avea programate întrevederi politice, din cauză că unul dintre responsabilii români tocmai demisionase. Cu toate acestea, au avut loc mai multe întâlniri de afaceri”.
Drulă n-are nevoie de metrou
Pe bec a călcat însă și useristul Cătălin Drulă. Deși era semnat un acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare și Cooperare Internațională a Japoniei (JICA), ministrul și forumiștii lui au calculat că o legătură de metrou spre Aeroportul Otopeni nu își are sensul. Mulți ani împrumutul japonez a stat în aer, nefolosit. Împrumutul a fost semnat în 2010 cu o valoare de 41,87 miliarde yeni (324 milioane euro).
Cu astfel de atitudini nu e de mirare că România lipsește pe harta investițiilor japoneze în Europa de Est și Centrală.
Conform datelor înregistrate la O.N.R.C., la 31 ianuarie 2024 erau înregistrate în România 407 societăţi comerciale cu capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 405,12 milioane dolari.
După valoarea investiției în echivalent valută, Japonia ocupă abia locul 21 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină. Investițiile japoneze sunt de câteva zeci de ori mai mici decât cele din Olanda, Germania sau chiar Grecia și Ungaria.
Citește FOTO, VIDEO. În cel mult trei ani vom ajunge cu metroul la aeroportul Otopeni
