Linia București-Giurgiu se redeschide sâmbătă, 1 iunie 2024, după aproape 19 ani de când circulația a fost întreruptă. Reporterul Club Feroviar a circulat cu automotorul regional al SRCF București, cu două zile înainte de reluarea traficului comercial de călători, alături de președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Ștefan Roșeanu, de secretarul de stat Ionuț Săvoiu, directorul SRCF București, Cristian Ungurean, și de alți responsabili feroviari.
Am plecat de la linia 1 din Gara de Nord din București spre Bucureștii Noi și apoi am ajuns la Chiajna. În cele două stații în care vor opri de mâine și trenurile de călători au fost înălțate cât de cât peroanele pe lungimea unui automotor Siemens Desiro, pentru o mai bună urcare și coborâre din tren. Peroane noi vom avea abia peste câțiva ani, când se va moderniza inelul feroviar al Bucureștiului.
Locuitorii din Chiajna au o alternativă feroviară viabilă
Tot e bine însă că s-a făcut și acest prim pas pentru un tren metropolitan în Capitală și în localitățile limitrofe din Ilfov, ceea ce au promis și foștii miniștri ai Transporturilor Ludovic Orban în 2009 și Sorin Bușe în 2016 și la vremea respectivă nu s-a întâmplat. Pe peroane au fost montate în fiecare stație copertine, pentru ca pasagerii să se poată adăposti de ploaie sau ninsoare după caz.
Odată cu punerea în circulație a noilor garnituri, pe relația București Nord-București Progresu, mobilitatea locuitorilor din Chiajna se va ameliora semnificativ – evident, pentru cei care vor decide să-și lase mașinile acasă și să ia trenul. În total, vor fi 11 perechi de trenuri care vor face legătura între Chiajna și Gara de Nord, distanța fiind străbătută în 14 până la 16 minute.
Pe inelul feroviar se circulă cu 100 km/oră
Până aici viteza maximă a fost de 80 km/oră, însă de la Chiajna până la ramificația Jilava, grație lucrărilor de reparații care s-au făcut în ultima perioadă, ea a crescut la 100 km/oră, ceea ce ne permite să ”zburdăm” la propriu, lăsând în urmă mașinile și TIR-urile de pe centura rutieră.
Trenurile vor mai avea opriri programate și la București Vest și Vârteju, halte care însă sunt amplasate departe de orice localitate, putând fi folosite doar pe post de transport combinat – îți lași mașina la gară și iei trenul. Park&Ride e mult spus, pentru că deocamdată nu a fost amenajată nicio parcare.
Fără oprire la Domnești
Automotoarele vor opri în aceste stații din câmp, dar nu vor avea oprire la Domnești, unde ar fi fost foarte multă nevoie, având în vedere aglomerarea urbană din zonă.
Oficialii ne dau asigurări că aici va fi amenajat un punct de oprire după ce se va moderniza inelul feroviar, adică peste alți câțiva ani.
La București Progresu s-a făcut curățenie și s-au ”cârpit” peroanele
Următoarea oprire este București Progresu, gară care a rămas închisă din august 2005, când s-a prăbușit podul peste Argeș de la Grădiștea.
În clădirea gării s-a făcut curățenie, iar casele de bilete așteaptă redeschiderea după aproape 19 ani. Și peroanele au fost ”cârpite”, adică au fost supraînălțate, pentru o mai bună urcare și coborâre în/din tren.
Rămâne însă problema conectivității cu rețeaua de transport în comun din București. Capetele de linie ale autobuzelor au fost mutate la bucla de întoarcere a tramvaielor, necesitând un drum pe jos de câteva minute, printr-un peisaj nu foarte agreabil. Contactat de Club Feroviar, directorul general al STB, Daniel Istrate, ne-a dat însă asigurări că problema se va rezolva în scurt timp, iar autobuzele vor întoarce lângă gară.
Ne continuăm călătoria prin vălătuci de fum, la Jilava și Sintești
După ce mecanicul se va muta în postul de conducere din celălat capăt al automotorului, călătoria se va relua, următoarea oprire fiind stația Jilava. Și aici s-a făcut curățenie, peroanele au fost înălțate ”pe bucăți”, adică pe lungimea unui automotor, și au fost montate copertine.
Trecem prin Sintești, unde se ridică vălătuci de fum de la deșeurile arse de locuitorii din zonă, care nu de puține ori au fost ”călcați” de Garda de Mediu, Poliție și Jandarmerie. Degeaba, ”business-ul” continuă.
Pe noul pod Grădiștea, cu peste 100 km/oră
Următoarea oprire este la Vidra, unde a fost montat un peron din semifabricate pentru a nu coborî direct pe terasamentul căii ferate.
De aici intrăm pe tronsonul modernizat de Porr Construct, trecem pe podurile Sabar 1 și Sabar 2 și apoi urcăm pe podul Grădiștea, o adevărată realizare inginerească – primul din România complet sudat, fără șuruburi sau nituri, primul fără prismă de balast, ci cu sistem slab track. Pe calea ferată modernizată, inclusiv pe pod, se poate circula cu peste 100 km/oră.
Eurogara Comana de pe linia București-Giurgiu
După ce am trecut și peste podul Neajlov, ajungem în noua stație Comana, care pare desprinsă din sistemul european german. Aici nu mai vorbim de cârpeli, ca pe restul traseului, ci de o stație feroviară construită de la zero, după toate standardele secolului 21: europeroane, tabele electronice de afișare a trenurilor, sistem de informare sonoră etc. Tot tacâmul.
Deja ieri, când am ajuns noi acolo, se făceau teste cu tabela electronică, iar de mâine ea va afișa trenurile aflate în circulație. Și la sistemul de informare sonoră se făceau teste, iar bariera de la trecerea la nivel era deja funcțională și s-a coborât la trecerea automotorului.
Alunecări de teren la Daia
Din păcate, modernismul (de fapt normalitatea) s-a terminat aici, căci în continuare traseul este nemodernizat până la Giurgiu, urmând ca noi lucrări să fie făcute de constructorul ce va fi selectat în urma licitației lansate recent pentru Etapa a 2-a.
Linia este în general în stare satisfăcătoare, permițând pe alocuri chiar și o viteză de 100 km/oră. Excepție face zona Daia, unde au fost alunecări de teren care au fost stabilizate provizoriu. Aici se va construi în viitor o nouă variantă de traseu, care va include un viaduct, pentru a nu mai apărea probleme.
Stația Giurgiu Oraș, modernizată
În stațiile și punctele de oprire de pe traseu, până la Giurgiu Oraș – Vlad Țepeș, Mihai Bravu, Băneasa Giurgiu, Tabanu, Daia, Frățești și Giurgiu Nord – s-au făcut aceleași amenajări despre cam am vorbit anterior: înălțarea peroanelor pe alocuri și montarea unor copertine.
Ultima oprire este stația Giurgiu Oraș, care a fost modernizată cu ani în urmă, fiind construite europeroane și instalate tabele electronice de informare. Delegația ministerială a fost așteptată pe peron de forțe de ordine, ceferiști și mulți gură-cască. Nu s-a servit însă pâine și sare.
Avantajele călătoriei pe linia București-Giurgiu
De la București Nord la București Progresu trenurile CFR Călători vor face între 37 și 40 de minute, ceea ce reprezintă un timp de parcurs excelent, având în vedere cât de aglomerată este Capitala, mai ales la orele de vârf.
Apoi, de la București Progresu la Giurgiu mai avem o călătorie de aproximativ o oră și 20 de minute, dat fiind că trenurile vor opri în toate stațiile de pe traseu. Avantajul major este însă prețul biletului – doar 12 lei, față de 25 de lei la microbuz. Unde mai pui că elevii au gratuitate, iar studenții plătesc doar 10%. Dacă vrei să ajungi de la Giurgiu la Gara de Nord din București, se mai adugă 5,5 lei.
CITEȘTE și Mersul trenurilor București-Giurgiu e oficial. Câte sunt și cât va dura călătoria
De la București Progresu la Comana (23 km), localitate unde se află mănăstirea omonimă și parcul de aventură, durata călătoriei este de 27-28 de minute, iar prețul biletului de 6 lei. Din București Nord, călătoria durează o oră și 15-18 minute, în funcție de tren, iar pe bilet vom da 10 lei.
Dincolo de Giurgiu și localitățile de pe traseul liniei, succesul noii (de fapt vechii, căci este vorba de prima cale ferată din România) conexiuni feroviare va fi asigurat de cei care vor merge la Comana pentru distracție. Mai ales că vine vara. Pe inelul feroviar de vest al Capitalei, așa cum spuneam, cei mai avantajați vor fi locuitorii din Chiajna, care ajunge să fie conectată feroviar de București aproape la fel de bine ca Mogoșoaia.
Rămâne acum de văzut câți ilfoveni și giurgiuveni vor renunța la statul în trafic la volanul mașinii personale pentru a se duce la serviciu cu trenul, mai ieftin și mai rapid. Și mai rămâne de văzut și cât vor dura închiderile de linie care vor fi necesare pentru a doua etapă de modernizare. Oricum, în perioadele când linia va fi închisă vor fi puse la dispoziție autobuze de înlocuire, dă asigurări Ionuț Săvoiu.
La rândul lui, Ștefan Roșeanu speră să convingă și alți operatori să introducă trenuri pe linia București-Giurgiu. Am putea ajunge astfel la 19 perechi pe zi, cu un mers cadențat la interval de o oră, de la 4 dimineața la 11 noaptea.
