Cum se putea evita aglomerația de la Nădlac. Lecția austriacă, ignorată de români

18 mai 2020

Ecranele televizoarelor sunt inundate de câteva zile de imaginile cu aglomerația de la Nădlac, punct de trecere a frontierei luat cu asalt de românii care vor să se întoarcă în țară. O îmbulzeală care riscă să arunce în aer toate eforturile depuse de autorități în ultimele două luni pentru ținerea sub control a răspândirii coronavirusului de tip nou.

Adrian Bărbulescu

Sâmbătă, în prima zi în care nu a mai fost obligatorie carantina pentru cei care se întorc din zone grav afectate de pandemia de coronavirus, 16.000 de români au făcut formalitățile la graniță pentru a intra în România. Cei mai mulți au tranzitat frontiera de Vest.

Și luni continuă aglomerația de la Nădlac, focar de transmitere a coronavirusului

Și asaltul frontierelor a continuat și duminică, dar nici luni dimineață situația nu a revenit la normal. Mii de persoane aşteptau duminică să intre în ţară pe la punctul de trecere a frontierei Nădlac, iar luni aglomerația persista. În aceste condiții, nici pomeneală de distanțare socială, din moment ce oamenii stăteau lipiți unul de altul în busculada de la frontieră. Mulți dintre ei nu aveau măști de protecție, iar alții le țineau sub bărbie.

Oamenii nu au venit în țară pe jos pentru că voiau cu tot dinadinsul să-și mențină condiția fizică, ci pentru că nu au avut de ales. Circulația trenurilor internaționale a fost suspendată în urmă cu aproape două luni de zile, la fel și cea a curselor transfrontaliere de autocare. De transportul aerian ce să mai vorbim? Zborurile către România din zonele cu niveluri ridicate ale îmbolnăvirilor sunt suspendate.

Aglomerația de la Nădlac putea fi contracarată de transportul feroviar

Dacă acești conaționali ai noștri ar fi avut alternativa unui transport civilizat mulți dintre ei ar fi apelat la ea, în loc să meargă kilometri întregi pe jos.

Organizarea unor curse feroviare speciale din Ungaria către marile orașe din România ar fi fost o soluție demnă de luat în seamă. Ba chiar ar fi putut fi interzisă tranzitarea pedestră a frontierei, dacă li s-ar fi pus la dispoziție mai multe garnituri feroviare cu care să intre în țară. În trenuri se putea asigura distanțarea socială prin măsuri specifice, similare celor care au fost deja adoptate în transportul feroviar intern – un loc liber, un loc ocupat.

Lecția austriacă pe relația Timișoara-Viena

În ceea ce privește migrația românilor spre locurile de muncă din străinătate, dar și a celor care au revenit în țară, o lecție a fost dată de autoritățile austriece.

Săptămâni întregi s-au chinuit autoritățile de la Viena să le convingă pe cele de la București să organizeze mai multe transporturi feroviare speciale care să ducă la muncă îngrijitorii români ai bătrânilor austrieci și să-i repatrieze pe alții. Această cerere a fost subiect de contre politice la București, nelipsind vocile care să catalogheze aceste transporturi drept ”trenuri cu sclavi pentru Occident”.

Cei care au aplicate aceste anateme au ”uitat” însă faptul că nimeni nu-i ducea cu de-a sila pe oamenii aceia în Austria. Ba dimpotrivă, voiau cu tot dinadinsul să se ducă și s-ar fi dus chiar dacă nu ar fi existat trenurile respective.

Transportul feroviar le-a conferit însă un plus de siguranță, prin faptul că în trenurile respective, puse într-un final în circulație de OBB și CFR Călători, fiecare pasager a stat singur în cabina de la vagonul cușetă, astfel că riscul de contaminare era aproape de zero. Iar la intrarea în țară nu a existat nicio busculadă, deoarece controlul documentelor s-a făcut în tren.

Ar fi fost de preferat Curtici, în loc de Nădlac

Dacă autoritățile de la București ar fi învățat ceva din lecția austriacă, ar fi pus în circulație mai multe trenuri internaționale din Viena, via Budapesta, spre marile orașe din România.

Oamenii ar fi trecut frontiera nu pe la Nădlac, ci pe la Curtici, și nu pe jos, ci cu trenul. În acest fel, s-ar fi păstrat distanțarea socială atât de necesară în condițiile pandemiei de coronavirus de tip nou, iar România n-ar fi riscat să o ia de la capăt cu numărul de infectări.

Din imaginile alăturate se poate observa că la gara Timișoara Nord nu s-a produs nicio busculadă.