Numărul persoanelor decedate în accidente feroviare în Uniunea Europeană a scăzut în 2024 la 750, înregistrând o reducere de 10,8% față de anul precedent, când au fost raportate 841 de decese, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
Scăderea vine după doi ani consecutivi de creștere și confirmă reluarea unei tendințe descendente pe termen lung, întreruptă temporar după pandemia de COVID-19.
România: 65 de decese, printre cele mai ridicate valori din UE
În România, 65 de persoane și-au pierdut viața în accidente feroviare în 2024, una dintre cele mai mari valori absolute din Uniunea Europeană. Doar Polonia (163) și Germania (142) au raportat un număr mai mare de victime.
România se află astfel în top cinci state UE în ceea ce privește numărul total de decese în accidente feroviare, alături de Franța și Italia, într-un context în care diferențele dintre state sunt semnificative.
Raportat la lungimea rețelei, România se află în jumătatea superioară a clasamentului UE, cu peste 4 decese la mia de kilometri de cale ferată, un nivel comparabil cu Polonia și Lituania.
Majoritatea victimelor: persoane neautorizate pe calea ferată
La nivelul Uniunii Europene, aproape două treimi dintre victimele accidentelor feroviare (65,6%) au fost persoane neautorizate aflate pe calea ferată, categorie care include traversări ilegale, acces nepermis în zone feroviare și comportamente riscante în proximitatea liniilor.
Aceeași tendință se regăsește și în România, unde:
- 54 dintre cele 65 de decese au implicat persoane neautorizate;
- 11 decese au avut loc la treceri la nivel cu calea ferată;
- nu au fost raportate decese în rândul pasagerilor sau al personalului feroviar.
Datele confirmă că problema principală nu este siguranța trenurilor, ci interacțiunea periculoasă dintre infrastructura feroviară și public.
Decese raportate la lungimea rețelei: România, peste media UE
Raportat la numărul de decese per o mie de kilometri de cale ferată, România se situează peste media Uniunii Europene, într-un grup de state din Europa Centrală și de Est unde densitatea trecerilor la nivel și accesul necontrolat la infrastructură rămân factori de risc majori.
În 2024, cele mai ridicate valori raportate la lungimea rețelei au fost înregistrate în:
- Portugalia;
- Ungaria;
- Slovacia;
- Lituania;
- Polonia.
La polul opus s-au aflat Austria, Spania, Finlanda, Estonia și Irlanda, iar Luxemburg și Slovenia nu au înregistrat niciun deces în accidente feroviare.
Accidentele feroviare, în scădere pe termen lung
În total, în 2024 au fost raportate 1.507 accidente feroviare semnificative în UE, cu 722 mai puține decât în 2010, ceea ce reprezintă o reducere de peste 32%.
Totuși, după creșterea traficului feroviar post-pandemie, anumite tipuri de accidente au revenit pe un trend ascendent, în special:
- accidentele cu persoane lovite de material rulant aflat în mișcare;
- coliziunile;
- incendiile la materialul rulant.
Accidentele la trecerile la nivel și deraierile au continuat însă să scadă în 2024.
România, între primele cinci state UE la accidente cu persoane lovite de trenuri
România se numără, alături de Germania, Polonia, Italia și Franța, printre statele care concentrează aproape 72% din decesele UE în categoria „accidente cu persoane lovite de material rulant aflat în mișcare”.
Această statistică evidențiază impactul accesului necontrolat la infrastructură, al traversărilor ilegale și al lipsei de separare fizică între calea ferată și zonele locuite.
Sinuciderile depășesc cu mult accidentele
Eurostat raportează separat sinuciderile pe infrastructura feroviară, care continuă să fie mult mai numeroase decât victimele accidentelor.
În 2024, în UE au fost înregistrate:
- 2.357 de sinucideri pe calea ferată;
- față de 750 de decese cauzate de accidente.
În România, numărul sinuciderilor feroviare a fost de 25, mult sub nivelul din Germania (688), Franța (267) sau Țările de Jos (186), dar fenomenul rămâne relevant din perspectivă de politici publice și prevenție.
Siguranța feroviară: provocări diferite față de Europa de Vest
Datele Eurostat arată că, în timp ce siguranța operațională a trenurilor este ridicată în întreaga Uniune Europeană, Europa de Est și Sud-Est, inclusiv România, continuă să se confrunte cu:
- un număr mare de treceri la nivel nesecurizate;
- acces liber la calea ferată în zone urbane și rurale;
- lipsa separării fizice a infrastructurii;
- comportamente riscante ale pietonilor.
În acest context, reducerea suplimentară a numărului de victime depinde mai puțin de tehnologia feroviară și mai mult de investiții în infrastructură, educație și controlul accesului.
