Accesul feroviar din Portul Constanța poate transforma România în cap de pod al regiunii

 

Alături de accesul portuar, calea ferată este unul dintre factorii luați în calcul de companiile asiatice pentru a stabili care le este capul de pod spre Europa, potrivit consultanților în afacerile imobiliare pe zona industrială.

Companii  europene dar și cele asiatice se uită tot mai atent la România în vederea extinderii activității lor în Europa de Sud-Est. Specialiștii de la compania de consultanță imobiliară Dunwell spun că investitorii străini caută nodurile cu o bună conexiune la infrastructura de mare viteză, orașe cu deschidere la transportul maritim sau bine conectate la rețeaua feroviară. Prezenți la Munchen Germania, la un târg de profil, specialiștii  Dunwell au detaliat.

„Am avut întâlniri cu mai multe companii specializate în sectorul industrial și logistic și am observat un interes crescut pentru viitoare oportunități de dezvoltare în România. Față de acum doi ani, la ultima ediție a târgului, discuțiile au fost mult mai concrete și cu un interes deosebit pentru anumite zone cheie ale țării. Companii din Polonia, Cehia, Serbia, din Europa de Vest sau din Asia analizează piața locală pentru viitoare investiții și ne așteptăm ca nume noi să intre in România în perioada următoare”, a declarat Marian Orzu, managing partner Dunwell.

Calea ferată și accesul portuar fac din România o destinație pentru companiile asiatice care își doresc o prezență la nivel european, iar țara noastră dispune de o bună conexiune către Vest, mai arată specialiștii Dunwell.

„Am purtat discuții cu mai multe companii din Asia – din India, centrele de business din Hong-Kong sau Shanghai – toate interesate de investiții în România datorită conexiunii facile atât la transportul feroviar, cât și accesului portuar. Constanța ar putea deveni un real pol de business pentru acești investitori în anii următori, investițiile de aici fiind realizate în special de companiile asiatice care țintesc o prezență europeană mai puternică”, susţine Daniel Cautiș, managing partner Dunwell.

Însă, în realitate, atât calea ferată, cât și accesul feroviar portuar la Marea Neagră par a fi în al 12-lea ceas. De abia recent Ministerul Transporturilor a pregătit o strategie de dezvoltare a portului pe perioada 2018-2022 iar un studiu de fezabilitate ce prevede modernizarea infrastructurii feroviare a portului este încă în lucru.

 

 

Care sunt punctele slabe ale Portului Constanța pe partea feroviară

  • Liniile de cale ferată sunt neelectrificate
  • Cea mai mare parte dintre liniile existente au o lungimea mai mică decât 740 m;
  • Sarcina pe osie mai mică decât 22.5t;
  • Viteza de proiectare a liniilor sub 30 km/h;
  • Linii închise traficului
  • Infrastructura este învechită şi nepotrivită actualului context

Valoarea investițiilor necesare în portul Constanța este de aproximativ 234 milioane de euro, fără TVA, conform unui plan strategic, prezentat la finele anului trecut, și care vizează dezvoltarea infrastructurii de transport în următorii patru ani.

Planul prevede că până la sfârşitul acestui an CFR SA va coordona elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare, care va lua în considerare soluţii de asigurare a cerinţelor tehnice în conformitate cu legislația europeană. Mai exact: încărcarea pe osie 22,5 t, posibilitatea de operare a trenurilor de marfă cu o lungime de 740 m şi o viteză tehnică de cel puţin 100 km/h.

Finanţarea studiului va fi asigurată prin Acordul de finanţare semnat în data de 26 octombrie 2017 pentru Acţiunea „Studiul de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa” între Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA şi Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele (INEA). Valoarea totală a acţiunii este de 2,79 milioane euro.

Obiectivele studiului de fezabilitate sunt:

  • analizarea stării actuale a infrastructurii feroviare din portul Constanţa, în vederea identificării blocajelor şi a altor deficienţe care afectează circulaţia trenurilor de marfă pe traseul proiectului global şi a desfăşurării activităţilor specifice din port;
  • identificarea unei alternative optime de modernizare a infrastructurii feroviare din portul Constanţa;
  • elaborarea unui studiu de fezabilitate, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, cu scopul de a determina soluţia optimă de investiţii pentru modernizarea parametrilor tehnici ai infrastructurii feroviare din portul Constanta;
  • selectarea variantei optime şi elaborarea documentaţiei necesare pentru următoarele etape de implementare a proiectului: proiect tehnic, detalii de execuţie si lucrări.

Ministerul Transporturilor proimite că modernizarea liniilor de cale ferată din portul Constanţa va mări capacitatea de deservire a fluxului de marfă provenit din port, contribuind atât la dezvoltarea transportului multimodal din România, cât şi la creşterea volumelor de trafic de marfă derulate pe infrastructura feroviară.

Portul Constanța deține o rețea feroviară de lungime impresionantă, de nu mai puțin de 300 de kilometri.