Guvernul vrea să sancționeze drastic și exemplar abaterile mecanicilor de locomotivă, după recentele incidente și accidente feroviare. În schimb, același Guvern – de fapt nu același, căci toate au acționat la fel – se face că nu vede miile de morți de pe șosele și îi tratează pe șoferi cu mănuși, din considerente electorale. Drumurile patriei sunt pătate de sânge. Din fericire, calea ferată (încă) nu.
Departe de noi să le luăm apărarea acelor mecanici de locomotivă (nu toți) care vin la serviciu cu băutura-n nas sau se îmbată pe traseu, ori a celor care izolează instalația INDUSI, ori a celor care depășesc semnalul pe roșu. Dimpotrivă, Club Feroviar a susținut întotdeauna respectarea ”la sânge” a regulamentelor și instrucțiilor feroviare și sancționarea drastică a celor care le încalcă.
Ordin de ministru pentru a sancționa mai dur abaterile mecanicilor de locomotivă
La finele săptămânii trecute, Ministerul Transporturilor a pus în consultare publică un proiect de Ordin al ministrului care reglementează tocmai acest lucru, așa cum am scris la vremea respectivă.
Pe scurt, în reglementările în vigoare în momentul de față se introduc noi situații în care mecanicilor de locomotivă li se va suspenda permisul pentru o perioadă de trei luni, ba chiar el poate fi și anulat în cazurile grave. Și sunt evocate în susținerea necesității aprobării actului normativ mai multe evenimente feroviare ce puteau avea consecințe grave. Multe dintre ele au fost dezvăluite chiar de noi.
România, pe primul loc în Europa la accidente rutiere mortale
Bun, sancționăm mai drastic mecanicii de locomotivă, dar ce facem cu sângele care se revarsă în fiecare zi pe șoselele patriei?
Anul trecut, aproximativ 20.600 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui accident rutier în Uniunea Europeană, o creştere cu 3% faţă de 2021, dar o scădere cu 10% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, în 2019.
În 2022, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (21 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori), Danemarca (26) şi Irlanda (31), în timp ce România (cu 86 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii, fiind urmată de Bulgaria (78) şi Croaţia (71). Media UE a fost de 46 de decese la un milion de locuitori.
Dacă Guvernul ar respecta legea, amenzile rutiere ar fi mai mult decât duble
Avem deci cele mai periculoase șosele din UE, statisticile nu mint. Dar sunt ignorate de autorități – Guvern și Parlament – care acționează parcă tocmai pentru a stimula indisciplina la volan.
Punctul de amendă rutieră este legat, prin lege, de salariul minim pe economie (mai exact, 10% din acesta). Însă doar teoretic, pentru că an de an, în luna decembrie, Guvernul (orice coloratură ar avea el) emite așa-numita Ordonanță trenuleț (în mod oficial Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative). În actul normativ adoptat în luna decembrie 2022 se prevede că în 2023 valoarea punctului de amendă rămâne la 145 de lei. Și așa se procedează de ani buni, căci valoarea salariului minim de 1.450 de lei este cea din 2017. De la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut la nivel național este de 3.000 de lei brut, deci amenzile ar trebui să fie mai mult decât duble.
Adică biletele de tren s-au putut scumpi (cu 20% de la 1 iulie 2022 și vor urma și alte scumpiri, de fiecare dată când se va schimba Mersul Trenurilor), alimentele și utilitățile s-au putut scumpi, dar amenzile rutiere nu. Și asta din considerente pur politicianiste, căci șoferii aduc voturi. Și nu doar cei care respectă regulile de circulație, ci și ceilalți, din cauza cărora avem atât de mulți morți pe șosele.
Parlamentarii se întrec în a pune clopoței pisicii
Și nu doar Guvernul acționează în detrimentul reducerii numărului de accidente rutiere, ci și Parlamentul.
Nu puține au fost inițiativele unor grupuri de aleși ai neamului care au avut ca scop protejarea șoferilor indisciplinați. Iată doar o mică mostră dintr-un amendament aprobat în 2019 de Camera Deputaților: ”(…) dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale Poliţiei Rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale Poliţiei Rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive de către poliţişti care nu poartă uniforme cu înscrisuri şi însemne distinctive şi care nu sunt amplasate în locuri vizibile”. Mai pe românește, pisica cu clopoței.
Și judecătorii sunt șoferi. Și nu toți respectă regulile
O mare vină în creșterea numărului de accidente rutiere mortale o au și unii (nu toți) judecători. Puține și destul de blânde au fost, de-a lungul anilor, pedepsele de închisoare cu executare pentru șoferii care au provocat accidente soldate cu decese. Poate și din cauza (nu datorită!) faptului că acei judecători care au dat dovadă de clemență nu respectă nici ei regulile de circulație.
Abia în ultima perioadă și doar sub presiunea mediatică au mai fost date pedepse cu executare. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a condamnat-o definitiv pe şoferiţa care, beată fiind, a ucis o fetiță de șase ani și o tânără de 20 de ani, în februarie 2021 în cartierul Andronache din București.
Și beizadeaua Mario Iorgulescu a fost condamnat, însă relațiile și banii tatălui său îl țin departe de executarea pedepsei, fiind fugit în Italia.
Accidentele mortale pe calea ferată pot fi numărate pe degete
Sistemul feroviar românesc este departe de a fi ceea ce ar trebui. În majoritatea cazurilor, călătoria durează mult, iar condițiile din trenuri nu sunt dintre cele mai grozave, ca să folosim un eufemism.
Dacă mergi cu trenul, ajungi târziu, dar viu și întreg. Dacă mergi cu mașina, poate ajungi mai repede la destinație sau poate ajungi la spital sau la morgă.
Am văzut câți morți au fost anul trecut pe șosele și acum să vedem care este bilanțul pe calea ferată. Vom lua aici în calcul numărul deceselor înregistrate la nivelul pasagerilor, nu la cel al feroviarilor, acestea din urmă fiind accidente de muncă. De asemenea, accidentele mortale produse la trecerile la nivel, când o mașină intră în fața locomotivei, pentru că șoferul nu s-a asigurat, sunt accidente RUTIERE, nu feroviare. Statistica arată clar că în ultimii 15 ani au fost doar doi pasageri morți pe calea ferată – unul în accidentul feroviar de la Valea Călugărească din 10 mai 2008 și altul la Augustin, în noaptea de 5 spre 6 aprilie 2020.
PS – Întrebare retorică: în cazul unei reexaminări la nivel național a tuturor șoferilor, așa cum a fost propusă pentru mecanicii de locomotivă, câți dintre ei ar mai promova examenul teoretic?
