Care este iuțeala maximă a trenurilor în noul mers

8 octombrie 2020

Părți importante din noul Mers al trenurilor care va intra în vigoare în decembrie au fost publicate pe surse de către angajați din sistemul feroviar pe un site de sharing al documentelor. Este vorba de câteva sute de pagini conținând orarul trenurilor, dar și indicii privind viteza acestora, încărcarea liniei etc.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

modificări în mersul trenurilor modificări în circulația trenurilor lucrări la infrastructura feroviară modificări în circulaţia trenurilor ora oficială de vară

Documentul pare a fi unul de lucru, fără a îmbrăca o formă finală. O primă observație ar fi aceea că efectul sutelor de milioane de euro, fonduri europene investite în modernizarea căii ferate în ultimul an este minim asupra timpilor de deplasare. Este vorba de economii de ordinul minutelor la durate de deplasare de ordinul orelor.

Astfel, trenul IRN 1822 va parcurge distanța dintre Arad și București într-un interval de timp cu 14 minute mai puțin decât în acest an. Dacă în actualul mers pleacă de la Arad la 18.00 și ajunge la 6.04 în București în viitorul mers va pleca la 18.10 și va ajunge la 6.06, adică o economie de opt minute.

Sunt și trenuri care vor circula mai încet. Este cazul trenului 1834 între Oradea și Iași. Acum acesta pleacă la 10.05 și ajunge la 21.32, adică face 11 ore și 27 minute, iar în viitorul mers este prevăzută o durată a călătoriei de 11 ore și 38 de minute (plecare la 10:08 sosire la 21:46).

De pe Litoral la Brașov călătorii vor ajunge cu trenul 1586, prin București Nord, mai repede cu șapte minute. Trenul va pleca la aceeași oră de la Constanța (5:30) însă va ajunge la 10:45 la Brașov în loc de 10:52.

O economie substanțială de timp vor face călătorii pe trenul 1692 între Timișoara și București. Vor pleca cu 12 minute mai târziu și vor ajunge cu 13 minute mai devreme.

Cât privește viteza trenurilor pe diferitele sectoare, aceasta este cuprinsă între 50 de kilometri la oră și 160 de kilometri la oră. Viteza aceasta, cea mai mare, este atinsă doar între București și Constanța, dar nu pe întregul segment. Viteza maximă este atinsă între Fetești și București, iar cea mai mică viteză de circulație este 120 de kilometri la oră, în principiu. Pe o altă porțiune, între București și Crivina, Prahova, trenurile pot circula cu 140 de kilometri la oră. Secțiunile pe care trenul va circula cu doar 50 de kilometri la oră sunt numeroase.

O viteză medie de doar 68 km/oră

Viteza medie cu care se poate circula pe infrastructura feroviară din România este de 68,86 km/h, iar la data de 30 august 2019 se înregistrau 1.236 de restricţii de viteză permanentă, pe o lungime totală de 1.335 kilometri, potrivit raportului Corpului de control al prim-ministrului, care a efectuat verificări la Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, dat publicităţii pe 25 mai.

“Ca urmare a instituirii restricţiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparaţie cu viteza proiectată a reţelei, de 86,30 km/h. Cu titlu de exemplu, viteza medie tehnică pe distanţa Bucureşti Nord – Braşov este de 66,78 km/h, în timp ce viteza proiectată pe această distanţă este de 122,54 km/h”, se precizează în document.

Noi trenuri spre Valea Prahovei

Conducerea CFR Călători a declarat anterior pentru Agerpres că cererea companiei pentru punerea în circulaţie a unui tren InterCity pe ruta Braşov-Constanţa, cu trecere prin Bucureşti, se află încă în aşteptare pentru aprobare la CFR SA, însă această garnitură va intra în circulaţie cel mai târziu odată cu noul Mers al Trenurilor, în 12 decembrie.  Aceasta a explicat că a dorit să introducă mai devreme acest tren în circulaţie pentru “tatonări comerciale”, pentru a face nişte calcule de rentabilitate. Preţurile pentru acest InterCity urmează să fie la nivel de InterRegio, tocmai pentru promovare.