Astăzi, 25 iunie 2023, marcăm 100 de ani de istorie pentru Rapid București, clubul de suflet al tuturor ceferiștilor. Cu suișuiri și coborâșuri, clubul a rămas întotdeauna în inimile feroviarilor români, iar acum a prins un avânt mai mare parcă decât niciodată.
Pe 25 iunie 1923, lucrătorii de la Atelierele CFR Griviţa au pus bazele Asociaţiei Generale Sportive şi Culturale CFR (AGSC-CFR), potrivit site-ului oficial al clubului de fotbal. Din primul comitet au făcut parte: maistrul Teofil Copaci (devenit preşedintele asociaţiei), strungarii Grigore Grigoriu (devenit primul căpitan al echipei), Dumitru Constantinescu, Geza Ginzer, Tudor Petre şi Franz Hladt.
Echipa s-a constituit în luna septembrie, după fuzionarea celor de la Ateliere cu cei de la Excelsior (care reprezenta cartierul muncitoresc Steaua şi care-i avea în frunte pe Emil Dobrescu, V. Constantinescu, Gh. Mărculescu, D. Itu) şi a închiriat terenul C.A.B. de la Şosea, pentru antrenamente şi jocuri. Primele echipamente au fost confecţionate din pânză vişinie în casa lui Grigore Grigoriu, iar ghetele cu crampoane recondiţionate din bocancii uzaţi de la Ateliere. De-a lungul vremii, clubul Rapid Bucureşti s-a impus printre cele mai valoroase organizaţii sportive din ţară. Denumirile anterioare ale clubului au fost: ”CFR” (1923-1936); ”Rapid” (1936-1946); ”CFR” (1946-1949); ”Locomotiva” (1949-1958); ”Rapid” (din 1958 şi în prezent).
Formaţia alb-vişinie are în palmares trei titluri de campioană a României (1967, 1999, 2003), 13 Cupe ale României, patru Supercupe ale României, o Cupă a Ligii, două Cupe Balcanice, o Cupă a Europei Centrale, un Campionat European Feroviar. Alte performanţe notabile sunt finala Cupei Europei Centrale (1940), sferturile de finală ale Cupei Cupelor (1973) şi Cupa UEFA (2006).
CITEȘTE pe Agerpres mai mult despre istoria de 100 de ani a Fotbal Club Rapid
100 de ani de istorie pentru Rapid București. Peste 25 de secții sportive
Pe parcursul anilor, peste 25 de secţii pe ramuri sportive au funcţionat în cadrul clubului Rapid.
Realizările şi denumirile pe care le-au purtat unele secţii sunt o expresie a evoluţiei organizatorice a clubului. În prima etapă, AGSC-CFR, concepută ca organizaţie generală, cu secţii centrale, reprezentative, a evoluat în strânsă legătură cu structurile profesionale ale domeniului, care au preluat, susţinut şi dezvoltat unele ramuri de sport, echipe sau sportivi (Atelierele Griviţa, Gara de Nord, MCF (mişcarea cale ferată), Bucureşti-Triaj, Institutul de Căi Ferate – ICF). După 1949, ASC Locomotiva funcţiona în sistemul sindicatelor şi reprezenta trei ramuri – CFR, PTT şi Transporturile Navale, Aeriene şi Rutiere. Din 1958 a început un proces de constituire a unor structuri de sine stătătoare. Din aceste considerente, clubul (secţiile) a purtat, pe parcursul anilor, mai multe denumiri asociate, spre exemplu: CFR-Griviţa; CFR-Triaj; Locomotiva CFR; Locomotiva-PTT; Locomotiva-RATA ş.a. După 1990, secţiile au purtat alături de denumirea Rapid şi pe cea a sponsorului (Rapid-Munplast, la handbal; Rapid-Metrorex, la volei ş.a.).
