Sectorul feroviar privat solicita autoritatilor implicarea intensa in calea ferata

senatNecesitatea unei infrastructuri feroviare moderne si eficiente, reglementarea cadrului legislativ privind taxa de utilizare a infrastructurii (TUI), congestia traficului feroviar in special pe ruta Curtici-Port Constanta, mediul concurential fata de alte moduri de transport, dar si in interiorul pietei de transport feroviar, au fost cateva din temele intens discutate in cadrul unei dezbateri din 14 martie 2017 organizate de Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania (OPSFPR) alaturi de Comisiile pentru Transporturi din Senat si Camera Deputatilor.
Dezbaterea “Calea ferata – incotro?”, organizata la initiativa OPSFPR, a reunit reprezentanti ai Ministerului Transporturilor, ai comisiilor de transport din Parlament  si reprezentanti ai companiilor si asociatiilor care isi desfasoara activitatea in domeniul feroviar. Sectorul de afaceri a reusit sa atraga atentia autoritatilor privind importanta acestui mod de transport in economia nationala si necesitatea urgenta de revitalizare a intregului sistem feroviar.
Una din problemele ridicate de ambele parti (cea politica si mediul de afaceri) a fost cea a infrastructurii feroviare, care se confrunta cu o degradare continua, ceea ce in mod direct a determinat reducerea vitezei comerciale a trenurilor, limitarea tonajului si genereaza in lant reducerea activitatii de transport si implicit a aportului companiilor in economia nationala. infra
“Problemele cu care se confrunta calea ferata trebuie abordate si rezolvate. In acest sens este nevoie de dialog intre autoritati si companiile din industria feroviara. Acesta ne va ajuta sa contribuim la formarea unui cadru legislativ favorabil sistemului feroviar si la dezvoltarea segmentului de afaceri. Este pentru prima data in ultimii ani cand problemele sistemului feroviar sunt discutate la un asemenea nivel, implicand Senatul si Camera Deputatilor,” a declarat Valentin Dorobantu, Presedinte al Organizatiei Patronale a Societatilor Feroviare Private din Romania.
Desi industria feroviara a solicitat clasei politice, prin numeroase demersuri, alocarea investitiilor pentru imbunatatirea conditiei infrastructurii, conform bugetului 2017 (adoptat de Guvern in ianuarie 2017) pentru infrastructura feroviara, in cadrul principalelor obiective finantate prin buget figureaza proiectul de finalizare a lucrarilor de infrastructura pe podurile Cernavoda si Borcea, cu suma de 37 mil lei (8 mil euro) si proiectul de finalizare a magistralei 4 de metrou (cu suma de 325 mil lei). Restul listei de obiective finantate vizeaza proiectele rutiere.
Conform informatiilor prezentate in cadrul dezbaterii, “in fiecare an ies din garantie in medie 370 km de cale ferata, finantarile sunt pentru 15 km de linii pe an, iar finantarea europeana este acordata pe magistrale. Pentru restul reparatiilor ar fi necesare fonduri proprii sau alocari guvernamentale. Daca s-ar adopta masurile necesare de fluidizare a traficului si s-ar majora volumele de marfa in traficul feroviar, atunci ar exista si fonduri suplimentare pentru reparatii,” a mentionat Lucia Barbulescu, presedintele TTS Transport Trade Services.
De asemenea, peste 9.000 km de cale ferata necesita lucrari de reparatii capitale, iar la nivelul relatiilor internationale, pe coridoarele feroviare europene, Romania trebuie sa isi finalizeze modernizarea Coridorului IV si  sa demareze lucrarile pentru Coridorul IX. O veste buna pentru operatori este finalizarea lucrarilor pe coridorul Curtici-Port Constanta, acest proiect fiind prioritar pentru Ministerul Transporturilor. “Intentionam ca pana in 2019 sa finalizam lucrarile de modernizare pe Coridorul IV, cea mai importanta magistrala feroviara a Romaniei. Punerea in functiune a unui coridor modernizat in intregime va determina cresterea performantei traficului din vestul tarii pana in Portul Constanta. De asemenea, precizez ca la finele acestui an vrem sa finalizam si studiul de fezabilitate pentru Coridorul IX, in asa fel incat sa anuntam licitatiile si sa demaram lucrarile de modernizare,” a declarat Dragos Titea, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Transporturilor.
Pentru abordarea problemelor si identificarea solutiilor, Titea a precizat ca ministerul va infiinta Colegiul Feroviar, care va avea un rol consultativ. “In cel mai scurt timp vom infiinta Colegiul Feroviar care va avea rolul de a identifica problemele si va propune masuri pentru formarea unui sistem feroviar performant. Stim ca sectorul feroviar se confrunta cu multe probleme si, cu ajutorul acestui colegiu, vom aborda vom incerca sa rezolvam aceste probleme,” a declarat Dragos Titea.
Initiativa a fost salutata de catre presedintele Comisiei pentru Transporturi si energie din cadrul Senatului, Ionel Daniel Butunoi, care a precizat ca asteapta infiintarea acestui colegiu pentru accelerarea proiectelor feroviare.
Si presedintele Comisiei pentru transporturi si infrastructura din Camera Deputatilor, Lucian Nicolae Bode, a precizat ca infrastructura feroviara are nevoie de modernizare urgenta pentru a raspunde necesitatilor de transport. “Calea ferata trebuie revitalizata pentru a avea un sistem de transport competitiv, iar daca nu se va reusi rezolvarea problemelor din sistem, acesta va fi distrus. Privind situatia modernizarii pe Coridorul IV, pana in 2018-2019, aceasta ar trebui finalizata,” a mentionat Lucian Nicolae Bode.
In cadrul dezbaterii a fost semnalata problema infrastructurii feroviare din Portul Constanta, care se confrunta cu o uzura fizica si morala- linii inchise circulatiei total sau partial, cu un grad intens de congestionare a traficului din triaje, lipsa investitiilor in modernizarea infrastucturii fiind evidenta. Conform Chimpex, operator in Portul Constanta, acest lucru duce la o intrerupere a activitatii operatorilor portuari si la periclitarea rentabilitatii investitiilor private din Portul Constanta. Compania propune cateva masuri pentru revigorarea infrastructurii feroviare din port, incluzand reabilitarea acesteia, redeschiderea liniilor inchise, eliminarea restrictiilor de viteza si fluidizarea traficului in triajele din port, majorarea tarifelor de stationare pe infrastructura publica precum si includerea in bugetul de stat a lucrarilor de modernizare a infrastructurii feroviare din port.port constanta
Aceasta problema a fost abordata de catre CFR SA de anul trecut, cand “s-a facut un program special pentru infrastructura din port. S-au furnizat finantari pentru 10 linii, iar in acest an vrem sa mai deschidem cateva linii,” a precizat Viorel Scurtu, Director General Adjunct Exploatare in cadrul CFR SA.
Tot despre situatia infrastructurii feroviare din Portul Constanta, Marius Bota, vicepresedinte al Comisiei de transporturi din Camera Deputatilor a precizat ca “nimeni nu a spus ce s-a intamplat cu liniile care duc vagoanele pe nave. Inca nu stim daca exista un plan cu cele doua ferryboat-uri, pe care nimeni nu a indraznit sa le modernizeze si sa le utilizeze pentru asigurarea tranzitului vagoanelor de marfa”.
O alta problema stringenta adusa in discutie de operatorii feroviari a vizat sistemul de tarifare privind utilizarea infrastructurii. Si aici sistemul feroviar este discriminat fata de celelalte moduri de transport. Spre exemplu, fata de taxa rutiera, taxa pentru infrastructura feroviara este de 20 de ori mai mare si, daca in cazul celui rutier se achita o data pe an, operatorii feroviari sunt taxati pentru fiecare km parcurs indiferent daca este tren de marfa sau este mutata o locomotiva goala. De asemenea, stationarea unui vagon pe infrastructura feroviara este taxata cu 0,20 euro/ora cu mult mai mare daca ar fi sa comparam cu Ungaria, unde aceasta taxa este de 0,40 euro/zi/vagon.
Aspectele legate de asigurarea energiei de tractiune a fost un alt subiect prezentat de companiile private. “Suntem in situatia de monopol national si este nevoie de electricitate. Tot sistemul energetic de sub catenara nu se poate achizitiona, iar in aceste conditii solicitam Parlamentului sa modifice legislatia privind achizitia energiei. Dorim sa ne putem alege furnizorul, ceea ce necesita modificarea reglementarilor legislative,”a precizat Valentin Dorobantu.
Si Ion Garoseanu, ‎CEO al Vest Trans Rail a semnalat aceasta problema, mentionand ca “ne confruntam cu o situatie de monopol, atat pe infrastructura, cat si pe sistemul de furnizare a energiei. Clasa politica trebuie sa reglementeze legislatia pentru incurajarea sectorului feroviar privat si cresterea competitivatii”.
Pentru solutionarea problemelor cu care se confrunta sistemul feroviar, vor fi necesare noi dezbateri intre mediul de afaceri si cel politic. In acest sens, Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania a stabilit, impreuna cu presedintii celor doua Comisii de transport, din Camera Deputatilor si Senat, ca discutiile sa aiba loc trimestrial, urmate de efectuarea unui bilant la sfarsitul sesiunii parlamentare, pentru identificarea si analizarea problemelor si punerea in aplicare a solutiilor si masurilor necesare.

* Organizatia Patronala a Societatilor Feroviare Private din Romania (OPSFPR) reprezinta un numar de 15 companii feroviare de transport de marfa si pasageri care, impreuna, au creat in mod direct peste 11.000 de locuri de munca si au un aport catre Statul Roman de peste 80 mil euro pe an. Activitatea companiilor insumeaza peste 60% din volumul total de transport de marfa pe calea ferata si 18% din cel de pasageri.

 

Alte stiri