Cu minime investiții se poate reduce traficul rutier în București

Calea ferată este una din soluțiile pentru problemele transportului public în București și zona sa de influență

După cum este cunoscut, Bucureștiul este orașul cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. La această situație contribuie, printre altele si presiunea zilnică produsă asupra orașului de cele cca. 500.000 de autoturisme, în total, care intră și ies zilnic în și din oraș, asa cum rezultă din Anexa 1, fig. 1. Acest navetism este generat, în principal, de dezvoltarea în regiune a zonelor rezidențiale, a celor comerciale și nu în ultimul rând, a celor industriale.

         De asemenea, România este plasată pe locul întâi în Uniunea Europeană (Eurostat-2016) în privința cazurilor de decese produse  de accidentele rutiere, cu 91 de cazuri raportate la un milion de locuitori, față de 51, cât este media europeană.

         Congestia în traficul rutier din Bucuresti se datorează și faptului că acesta este singura mare aglomerare urbană din Europa care nu dispune de un sistem de transport feroviar de călători, urban/suburban/regional, cu circulație în tacte, precum cele din orașele europene (S-Bahn, RER, etc) care, coroborat cu sistemul ”Park & Ride”, să se constituie într-o ofertă alternativă, atractivă, menită să diminueze  navetismul cu autoturisme si maxi-taxi.

                  Cum Master-Planul General de Transport n-a tratat problemele transportului urban/suburban/regional din Bucuresti și zona sa de influență, ne-am pus speranțele in Planul de Mobilitate Urbană Durabilă-PMUD. Din păcate, PMUD-ul a fost elaborat și limitat  numai la ”Zona Metropolitană” București-Ilfov, ignorându-se astfel  nevoia de mobilitate a cetățenilor din celelalte județe precum Giurgiu, Ialomița, Călărași, Prahova, Dâmbovița și Argeș care, în marea lor majoritate, gravitează spre și de la București (anexa 1, fig.2).  În dezbaterile privind PMUD-ul, organizate în cadrul Grupului de lucru ce a funcționat pe lângă Primăria Municipiului București, s-a încercat, fără succes ca, cel puțin pentru sectorul feroviar, să se prevadă sistemul de transport urban/suburban/regional în tacte, pentru zona de influență a Bucureștiului. Consultanții au răspuns că, în acest scop, trebuie realizat un alt studiu, evaluat la cca. 1,5 milioane euro.

         Între timp, au trecut circa doi ani fără un progres în acest domeniu. În aceste condiții, problema realizării unui ”sistem de transport public integrat, durabil și atractiv pentru București și zona sa de influență”, nu pare să fie deloc pe cale de rezolvare, ceea ce face ca îmbunătățirea ofertei de transport pentru cetățenii din București și ”regiune” să se amâne și orașul să continue să fie sufocat și poluat de trafic.

         Pe de altă parte, o serie de probleme din transportul urban și regional ar putea fi rezolvate de către Autoritatea Metropolitană de Transport București (AMTB), înființată prin Ordonanța nr. 21 din 30 august 2011, care, în conformitate cu art.1 (2) din Ordonanță,”este instituția publică desemnată să asigure politica privind planificarea, strategia, monitorizarea și avizarea activităților privind autorizarea, organizarea și controlul funcționării  serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană București, pentru transportul cu metroul, autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale și transport naval.

Însă AMTB nu-și poate desfășura corespunzător activitatea, nici măcar în zona metropolitană, în conformitate cu atribuțiile legiferate, în principal din cauza subordonării sale, nepotrivite, Direcției de Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor.

 

          Cu toate acestea, există rezolvări pentru realizarea unui sistem de transport public integrat și durabil în București și zona sa de influență.

  1. Solutia trebuie sa vină de la CFR Călători, în colaborare cu CFR SA, administratorul national de infrastructură feroviară. CFR Călători ar trebui să organizeze, cât mai repede posibil, cel mai târziu începând cu noul mers de tren (decembrie 2017), pe toate liniile radiale din jurul Capitalei și pe centura feroviară (anexa 2), un sistem de circulație cu trenuri urbane/suburbane/regionale, în tacte;
  2. Pentru facilitarea utilizării acestor trenuri, în sistemul ”Park&Ride”, este necesar ca autoritățile locale să sprijine organizarea, în apropierea punctelor de oprire, a unor parcări pentru autoturisme, motociclete și biciclete;
  3. Nu în ultimul rând, este necesară amenajarea unor puncte de oprire în dreptul localităților (ex. Mogoșoaia Parc, unde primăria localității a preluat inițiativa amenajării acestuia) și a zonelor de interes, precum și a peroanelor din stații, pentru facilitarea accesului călătorilor.
  4. Centura Feroviară din jurul Bucureștiului (prezentată în Anexa 2) este încă o soluție viabilă prin care s-ar reduce semnificativ aglomerările în trafic. Investiția în modernizarea acestei rețele de cale ferată este estimată la un cost de 20 de milioane euro. Astfel, CFR SA și CFR Călători ar contribui la sprijinirea unui transport suburban, în zona metropolitană, mult mai eficient și mai ecologic decât cel rutier.

        Articol scris de Octavian Udriște

Fig 1: Presiunea zilnica a autoturismelor asupra Bucurestiului

Fig. 2: Populația din zona de influență a Municipiului București

 

Rețeaua feroviară din jurul Municipiului București

 

 

 

Abonați-vă la Newsletter, accesând link-ul http://clubferoviar.ro/abonare-newsletter/  sau urmăriți-ne pe pagina de Facebook, https://www.facebook.com/clubferoviar/,  pentru a fi la curent cu cele mai noi știri din sectorul feroviar din România.

Alte stiri